Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Decizia lui Biden este aproape ca o mănușă aruncată Turciei, de la care se așteaptă compensații financiare colosale

Nagorno-Karabah

Foto: Andrey Borodulin / Kommersant / Profimedia

24 aprilie este o zi importantă pentru Armenia: este vorba de comemorarea genocidului armean, comis de Imperiul Otoman între anii 1915 și 1918.

La 106 ani de la ceea ce armenii numesc „Marea Crimă" (Meds Yeghern), președintele american Biden a recunoscut ca atare catastrofa ce a marcat o întreagă națiune, fiind vorba de confirmarea unui fapt istoric, nu de un reproș adus Turciei: intenția este cea de a evita în viitor repetarea unor acte de cruzime similare.

Turcia nu recunoaște exterminarea celor 1,2-1,5 milioane de armeni drept genocid și vorbește de un război civil cu victime de ambele părți (cu aproximativ 300.000 de morți de partea armeană).

Așa cum era de așteptat, reacția Ankarei a fost promptă și tranșantă, respingând dur poziția președintelui Biden: Ministrul de Externe Çavușoğlu a calificat actul ca populist, considerând că „oportunismul politic este cel mare dușman al păcii și justiției", Biden neavând nicio autoritate legală ori morală în judecarea evenimentelor istorice. 

Președintele Erdoğan s-a demonstrat la fel de neînțelegător față de intențiile lui Biden, susținând că nu acceptă instrumentalizarea chestiunii de către Statele Unite și deci imixtiunea politică. Ambasadorul american de la Ankara a fost grabnic convocat.

Comitetul Internațional Auschwitz a apreciat însă declarația lui Biden, susținând faptul că Turcia trebuie să-și asume responsabilitatea istorică.

Până în acest moment, 29 de state au recunoscut genocidul, iar pentru Armenia și familiile victimelor acest pas este vital - mai ales în contextul în care Turcia își manifestă din ce în ce mai clar hegemonia la nivel ideologic și regional (acordurile cu Libia contra Greciei și Ciprului, contestarea Tratatului de la Lausanne, influența și ocuparea nord-vestului Siriei ar fi doar câteva exemple).

Primul ministru armean Pashinian a declarat în numeroase rânduri faptul că Turcia, prin politica sa expansionistă, are aspirații teritoriale în privința Armeniei, iar prin sprijinul militar acordat Azerbaidjanului în recentul conflict din Nagorno-Karabah, dorește eliminarea oricărei urme armenești din regiune.

Într-adevăr, Azerbaidjanul nu ar fi câștigat fără sprijinul considerabil al Turciei, care pe perioada conflictului a trimis în Karabakh arme și peste 1000 de mercenari.

Propaganda desfășurată în „statul prieten" includea o retorică agresivă împotriva dușmanilor Islamului, ce îndrăzniseră să-i atace pe frații musulmani azeri.

Evident, Erdoğan nu putea rata ocazia unei implicări în favoarea tradiționalului partener, reamintind faptul că aripa protectoare a Rusiei asupra Caucazului nu mai reprezintă demult un obstacol.

Armistițiul intermediat totuși de Rusia și încheiat la 10 noiembrie 2020, după 44 de zile de lupte soldate cu 6000 de victime (3600 armeni), este pentru Armenia o umilire națională, micul stat caucazian fiind obligat să cedeze vecinului azer un teritoriu controlat încă din 1994.

Pierderile suferite în conflictul armat și incapacitatea guvernului de la Erevan de a gestiona protestele și criza politică rezultată l-au determinat pe primul ministru Pashinian să-și anunțe demisia la 25 aprilie (dar și candidatura la alegerile din 20 iunie 2021...)

Să nu uităm că Pashinian fusese speranța întregii națiuni la finele protestelor din 2018, denumite „Revoluția de Catifea"...

Decizia lui Biden este aproape o mănușă aruncată Turciei, de la care se așteaptă compensații financiare colosale, cât și restabilirea drepturilor de proprietate ale descendenților victimelor genocidului. Dar mai mult decât o provocare, căci adversarii nu sunt pe picior de egalitate, ar fi vorba de un avertisment către un stat membru NATO ce se comportă ca atare doar când convine intereselor proprii...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Paul check icon
    Postare dubla.
    • Like 0
  • Paul check icon
    Eu as face diferența între Turcia și Erdogan. Erdogan e un despot frustrat si cam tembel, iar Turcia este o țara mare.
    Din punctul nostru de vedere, Turcia este o contrapondere la Rusia in special in ceea ce privește Marea Neagră, de aceea este interesul nostru sa păstram relații bune cu Turcia, însă dacă vrem sa fim credibili in NATO și UE (care sunt structurile ce ne asigura securitatea si dezvoltarea economică) suntem obligați sa condamnam acțiuni precum genocidul armean, ceea ce cred ca îl supăra mai mult pe dictatorul de mucava Erdogan decât Turcia.
    • Like 0
  • Mă bucur că aţi scris un articol despre genocidul împotriva armenilor în contextul în care SUA au recunoscut acest genocid. Mai aveţi un lucru de făcut: îndemnaţi autorităţile române, în frunte cu preşedintele ţării, să facă toate demersurile ca şi România să recunoască acest genocid. Nu de alta, dar cică România nu vrea să îşi strice relaţiile cu vecinii de la Marea Neagră, spunea un preşedinte al României, în condiţiile în care România a primit în 1915 mulţi armeni refugiaţi. Este primul genocid al secolului al XX-lea împotriva unui popor căruia nici astăzi nu i s-a făcut dreptate, iar noi, dacă tot avem pretenţia că suntem europeni şi civilizaţi, nu putem sacrifica adevărul de dragul relaţiilor cu Turcia lui Erdogan.
    • Like 5


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult