Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Decizie istorică: farfuriile de plastic, tacâmurile de unică folosinţă din plastic, paiele, beţele pentru baloane şi beţişoarele pentru urechi, interzise în UE până în 2021

Farfurie din plastic

(Foto Guliver/Getty Images)

Farfuriile de plastic, tacâmurile de unică folosinţă din plastic, paiele, beţele pentru baloane şi beţişoarele pentru urechi vor fi interzise în Uniunea Europeană până în 2021.

Consiliul UE a adoptat miercuri măsuri ambițioase pentru reducerea deșeurilor marine provenite de la zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.

„Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii”, a spus prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă.

poluare - plastic - getty

„Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lung. Legislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde euro până în 2030”, a declarat comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella.

Noile norme vor introduce:

  • o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;
  • măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;
  • scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;
  • un obiectiv de colectare separată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. 

Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dorin check icon
    Bineînțeles că noi românii nu o vom respecta.
    • Like 0
  • Ăsta este un exemplu despre ce înseamnă infuența nefastă a urmăririi profitului cu orice preț. La lansarea înlocuitorilor din plastic pentru ambalaje s-a făcut o promovare fără precedent pe tema salvării planetei, ambalajele din sticlă au fost puse la colțul cu rușine ca fiind energofage și au fost înlocuite cu peturi din plastic și doze din aluminiu, pungile și sacoșele din celuloză sau textile la fel, ca fiind cauzatoare de dispariție pădurilor. Acum „ne-am pomenit” cu o planetă îmbrăcată până la sufocare cu reziduuri din plastic a căror perioadă de reciclare naturală este de ordinul sutelor sau miilor de ani, cu apele dulci și sărate poluate cu plastic și aluminiu și animale acvatice infectate cu astfel de reziduuri periculoase. Poate învățăm și nu ne mai aruncăm cu capul ... în gard înainte de a simula urmările lansării în producție și folosirii pe scară largă a unor produse „revoluționare” ( a se vedea tehnologia 5G, de exemplu ).
    • Like 0
  • mike mike check icon
    Este cred ca este cea mai mare realizare a UE din ultimii 5 ani! Este un mare pas inainte pe calea bunastarii durabile, prosperitatii de asemeni durabile in Uniunea Europeana multilateral dezvoltata. "Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii".
    "Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. "
    E, acum imaginati-va aceasta stire citita de pe foi de catre George Marinescu in anii '80 intr-un ritm mai alert asa.
    • Like 1
  • Era o problemă arzătoare a UE. Ridicol. Îmi place titlul,, decizie istorică ", citind titlul nici nu ști dacă să râzi sau să plângi,
    • Like 1
  • dan check icon
    Foarte buna decizia macar in UE sa fie asa ,ca in China sau India arunca toti unde au chef .
    Era bine daca USA dadea un exemplu bun dar cu Trump la conducere care nu crede in incalzirea globala sau in poluare greu de crezut ca alte state in afara UE vor respecta.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult