Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Deficitul comercial, mai mare cu 45% în primele două luni. Accentuarea dezechilibrului între exporturi și importuri pune presiune pe cursul de schimb

Supermarket - getty

(Foto Guliver/Getty Images)

Dezechilibrul dintre importuri și exporturi continuă să se accentueze. Datele publicate marți de Institutul Național de Statistică arată că deficitul comercial al României a urcat cu 45% în primele două luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În primele două luni din 2019, deficitul balanţei comerciale a fost de 2,413 miliarde euro, mai mare cu 751,1 milioane euro decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele INS.

Accentuarea deficitului comercial, principalul motiv pentru majorarea dezechilibrului de cont curent, pune presiune pe cursul de schimb, explică analiștii economici. Toate acestea, alături de deficitul bugetar în creștere se traduc în nevoia din ce în ce mai mare de împrumuturi la costuri în creştere, în deprecierea leului şi în inflaţie, explică economiștii.

Deficitul comercial s-a majorat în 2018 până la 15,1 miliarde de euro, o creştere de 160% faţă de 2014.

(Evoluția deficitului comercial (miliarde de euro)/ sursa Coface Romania) 

În primele două luni, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de maşini şi echipamente de transport (48,4% la export şi 36,8% la import) şi alte produse manufacturate (32% la export şi respectiv 30,1% la import), relevă datele INS, consultate de News.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Sport cu cai in Kargazstan

Jocurile Nomade se vor încheia pe 6 septembrie, însă jocurile Kârgâzstanului vor continua şi după această dată. Într-o țară care încearcă să-și recupereze identitatea după decenii de sovietizare, kok-boru, statuia lui Manas, steagul de o sută de metri și iurtele pentru turiști nu sunt doar decoruri ale unei renașteri naționale. Sunt și declarații despre cine vrea Kârgâzstan să fie. Problema e că desprinderea de Moscova nu se poate face peste noapte, iar între Rusia, China și Turcia, Bișkekul trebuie să învețe să joace un joc mult mai complicat decât cel de pe malul Lacului Song-Kul: unul în care regulile se schimbă din mers, iar trofeul nu mai este o carcasă de capră, ci însăși libertatea de a-și decide viitorul.

Citește mai mult