Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Desacralizarea colindului - de la cerșetoria agresivă, la capra kitsch pusă de rapperul 50 Cent pe Facebook: „The fuck I just see?”

Colindele vin dintr-un timp care le dădea cuvintelor putere. O înlănțuire anume de propoziții și fraze avea forța să îmblânzească anul ce avea să vină și să facă pământul  roditor. Urările puteau aduce belșugul în gospodăriile în care răsunau sau aveau darul de a a le da oamenilor sănătate și vigoare. Unele dintre ritualuri aveau rădăcini vechi, precreștine, altele le aduceau, an după an, oamenilor vestea cea bună a nașterii lui Christos. 

Aveau în comun credința că răul poate fi alungat, că binele poate fi atras în viețile oamenilor, că fiecare se poate schimba, că lumea însăși se poate reînnoi.

Pentru a transmite comunității toate aceste lucruri, colindătorii se pregăteau săptămâni întregi, iar apoi treceau pe la fiecare casă, începând cu mai marii localității și terminând cu familiile cele mai sărace. Era un fel de restabili legăturile între membrii comunității, de a-i aduna în jurul unor valori, dar și de a-i repune în contact cu ei înșiși. Era o cale de a le reda celor colindați, mereu și mereu, credința că frumusețea lumii va dăinui.

La final, pentru osteneala lor, colindătorii primeau o plată: mere, nuci, colaci, carne afumată, țuică. Era o parte a întregului ritual, însă era departe de a fi cheia acestuia. Astăzi, cel puțin în orașe, colindul s-a desacralizat atât de mult, încât a ajuns să semene mai puțin a ritual și mai mult a cerșetorie. 

Sunt din ce în ce mai rare situațiile în care descoperi, dacă deschizi ușa, voci frumoase, versuri întregi și limpezi, copii și adulți curat îmbrăcați care cântă cu bucurie. În loc de o imagine a speranței, ai atunci când deschizi ușa imaginea denădejdii. În loc de credința în forța lumii de a se face bine, îți este livrată dovada vie a suferinței ei: oameni necăjiți, în haine jerpelite, care nu pot nici să vorbească bine, darămite să cânte cu înțeles. A deschide ușa devine atunci, un act social: deschizi dacă vrei și poți să îi ajuți cu câțiva lei sau cu ceva de mâncare. A deschide ușa înseamnă să ai, de fapt, o atitudine caritabilă, nu să fii părtaș la o tradiție. Sau să fii un imprudent care se poate trezi în fața a cine știe ce personaje dubioase.

Este unul dintre cele mai puternice motive pentru care mulți oameni nici nu mai vor să primească colindători și pentru care este posibilă apariția, la intrarea blocului a un afiș precum cel mai de jos. „Nu se acceptă colindători în acest bloc” - iată cum cuvântul colindători capătă sensul de cerșetori

„The fuck I just see?”, exclamă rapperul american 50 Cent, în fața „tradiționalei” capre românești exportate peste Ocean.

Rapperul american a postat pe pagina lui de Facebook un scurt clip care vorbește despre tradiția manelizată a caprei și în care un personaj costumat țopăie pe o muzică oribilă și are în fața lui o cutie pentru adunat bani.

Nu e nimic din ceea ce n-ai putea să vezi în această perioadă pe străzile din București. 

Mai jos, videoul postat de 50 Cent.

Nu e greu de înțeles de ce mulți dintre români preferă acum să își ia porția de colinde de la televizor, de la spectacolele de Crăciun sau de la serbările școlare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Rucs Rucs check icon
    ce trist este afișul fotografiat... ”Nu se acceptă colindători în acest bloc” :(( Anul trecut, pe 23 dec, au venit mai multe cete de colindători la noi la ușă. Copilași de pe scară și din cele învecinate. Pentru că nepotul meu (3 ani jumate) era așa de entuziasmat să vadă copiii, ne-am alăturat și noi doi unei cete. Am putut vedea astfel că mulți români iubesc colindătorii! Ne-am întors cu o plasă de dulciuri, dar nu asta e important (nu aș fi pierdut o oră să aduc niște dulciuri pe care puteam să i le cumpăr singură). Ne-am întors cu bucuria lui, dar și a mea, văzând atâtea case deschise, cu oameni veseli, prietenoși! Anul acesta nu am mai mers pt că sora mea ne-a vizitat după perioada colindatului :). Dar am observat iar, cu bucurie, că au venit tot felul de copii, de toate vârstele, chiar și adolescenți frumoși și foarte bine îmbrăcați. Cerșetorie, da, văd în ansamblurile de tip capra, ursul, de printre blocuri, dar și ei perpetuează o tradiție, merită banii din motive... etnografice!
    • Like 2
  • Trendul, în postromânism, e oricum să importăm tradiţiile ţărilor mai civilizate, unde ne-am dori să ne stabilim toţi.
    • Like 1
  • Una din propunerile de bun simt ale echipei lui Mihai Covaliu , noul presdinte COSR, este introducerea artelor martiale ca materie optionala la liceu si in facultati !
    Apoi, regulile imbogatirii CVurilor , pentru proaspetii absolventi, sunt si participarea la viata comunitatii, de raspandire in "cetate" a regulilor de baza , de civilitate !
    Concret, echipe de 6,7 adolescenti umbla prin centrele oraselor, cu un "capitan" cu portavoce , ce din cand in cand face apel la buna convietuire (parcari normale, curatenie) printre care si rostirea clara si apasata : "VA RUGAM RESPECTATI BUNA CONVIETUIRE IN ORASUL NOSTRU" ; mai repeti o data FRUMOS dupa care suni la 112 si ,pana vine politia si jandarmeria, TABARI, recte II EXTRAGI pe cei recalcitranti !!!
    Eu consider arta martiala KUMITE ca cea mai potrivita pentru HAIMANALE, MANELISTI si potentiometrele GOLANILOR , date la maxim in trafic !
    Ce amenzi, ce discutii cu DERBEDEII, astia trebuie luati de guler si CIOMAGITI pana pricep ceva...
    Ca fapt divers, TRUPELE DE ASALT ALE FORTELOR SPECIALE FRANCEZE scot echipele de romi aciuate in zonele marginase ale localitatilor din sudul Frantei si NIMENI, nici un "imparat" sau "rege" nu indrazneste sa faca "gargara"...
    De pe wikipedia : "Le Groupe d'intervention de la Gendarmerie nationale (GIGN), unité d'élite de la Gendarmerie nationale, spécialisée dans les opérations de contre-terrorisme, de libération d'otages, de lutte contre le grand banditisme, d'observation-recherche et de sécurité-protection. Le GIGN n'est pas rattaché au COS, n'étant pas à proprement parler une force spéciale, terme réservé aux unités à action militaire. C'est donc un groupe d'intervention."
    Nicaieri in Europa occidentala nu se intampla "fanariotismele" de la noi !!!
    • Like 1
  • Pana în 1959 colidatorii aveau inca ceva din tradiția creștină a acestui moment. Totul era organizat de biserica.Sigur ca în acei ani se facea clandestin sau se mergea pe invatare de la o generatie la alta. Dar semana si cu un protest la adresa regimului nou instalat. Copiii mici colidau pana la ora 17. Apoi urmau copiii mai mari care colindau in grup de cate doi trei, maxim cinci copii. Urmau elevii de liceu care colidau superb in coruri bine constituite La acea data erau inca tolerati doar ca unele colinde erau interzise, cum are fi cel cu "Floarea soarelui, raza soarelui". Dupa 1959 au disparut brusc ca si cum nu ar fi fost niciodata si erau doar grupuri de copiii fara organizare si cu tot mai putine colinde Iar in marile orase ca Bucuresti locul lor a fost luat de cei care faceau din colind cersetorie. Doar ca nu e cazul sa ne suparam asa de tare. Ganditi-va la inceputurile crestinismului cand pe drumuri grele si salbatice veneau in satele noastre ascunse bine intre codrii seculari, pelerini de la mormantul sfant. Ei cantau ca sa duca vestea nasterii lui Hristos si sa primeasca adapost si hrana. Printre ei erau sigur si impostori ca asa e lumea in orice secol. De ce sa nu-i privim si noi pe acesti colindatori de loc aspectuosi ca pe niste vestitori ai nasterii Mantuitorului. Traditia spune ca Iisus se poate arata sub chipul celui mai jerpelit cersetor de aceea si erau suportati in evul mediu. Sa-i privim si noi cu mila si darnicie crestina ca si stramosii nostri. Sa respectam noi traditia generozitatii crestine.
    • Like 4
  • check icon
    A apucat cine vremurile in care colindele aveau ceva sacru? Ca eu, nu.
    Intr-o sfîntă joi de vale/ Trece ingeraș călare/Și-așa tare ce fugea/Pămîntul se zguduia
    La un colț de cotitură/ Se-ntîlni cu Dumnezeu/Dumnezeu l-a întrebat/Un-te duci tu ingeraș
    Mă duc Doamne la Oraș/Să cumpăr un copilaș/Să-l trimit cu plugușorul/Să-mi aducă bănișorul
    Și să nu vina cineva să îmi spună că ăsta nu e folclor, că e kitsch și alte bălării. Că eu îl știu de 55 de ani. Dacă nici asta nu e tradiție...
    • Like 2
  • Hehe, există se pare și reacții:
    http://www.timesnewroman.ro/monden/ingenios-un-roman-le-deschide-usa-colindatorilor-dar-se-apuca-el-primul-de-colindat
    • Like 0
  • check icon
    WTF is 50 Cents? Looks like a reference point in evaluating the colinde, right?
    • Like 1
  • Multumesc ca m-ati postat comment-ul....
    • Like 0
  • Raul check icon
    Colindele nu-si au rostul in marile orase, cel putin nu la modul la care vrea autorea sa fie acceptate. Sunt niste obiceiuri arhaice, chiar si la sate oamenii nu le mai pastreaza, cu atat mai putin in Bucuresti.
    • Like 1
    • @ Raul
      Autoarea nu „vrea ...să fie acceptate” în mediul urban colindele, ar fi absurd!!!...
      Asemenea fenomene în desfășurare pot fi numai comentate!
      Pe de altă arte, opinia privind noul sens al „colindatului”, acela de „cerșit” , este forțată.
      Mercantilizarea acestui obicei, ducerea lui în derizoriu, vulgarizarea sunt aspecte care au existat mereu, fără afectarea substanței sale.
      • Like 1
  • @Raluca Ion - De ce lipseste din acest articol, exact cuvantul care caracterizeaza si defineste fenomenul? Chiar trebuie sa fim asa de politically correct incat sa ne ascundem dupa deget? De ce nu se spune ca majoritatea celor care au dus colindatul la statutul de cersetorie sunt tiganii? Si tot ei sunt aceia care ne fac "reclama" peste hotare cu cersitul, indiferent ca e vorba de capra, sau alte formule de impresionare a strainilor. Eu nu am auzit de romani (sau maghiari) care sa cerseasca sau fure prin metrou, doar de tigani. Nu sunt romanii cu stea in frunte, si nici nu sunt toti tiganii vinovati de magariile descrise mai sus, dar fara nici un dubiu formeaza majoritatea.
    • Like 10
    • @ Mihaly Foldes
      Liv007 check icon
      Aceste persoane care apartin etniei tiganesti, au fost considerate si tratate, de la aducerea lor in Romania (ca sclavi), ca oameni de categoria a doua, si nu au avut niciodata sanse egale cu ceilalti. Pentru aceasta etnie este nevoie de programe serioase de incluziune sociala, altfel ei vor fi nevoiti sa supravietuiasca cum pot. Dar cred ca o sa mai dureze pana vom avea conducatori capabili sa rezolve problemele din Romania, deoarece saracia si lipsa educatiei nu este doar o problema a acestei etnii.
      • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult