Oameni buni, români creștini, adicătelea nu venitúri păgâne, când vă puneți acum la sfânta masă de Crăciun, ca să vă împărtășiți din trupul Mântuitorului, care e Porcul, întâi de a fi Mielul, nu e nevoie să vă spălați pe mâini. Aveți de grijă doar ce vorbe scoateți pe gură între două îmbucături și un pahar de sângele Domnului.

Tensiunea ultimilor doi ani și dorința de revenire la normalitate par să se vadă în îndârjirea cu care o bună parte dintre români își propun să facă achiziții de sărbători, se arată în ultimul sondaj Future Consumer Index, realizat de EY România la începutul lunii decembrie 2021 în rândul consumatorilor români din mediul urban, cu studii universitare și postuniversitare și venituri peste medie. (Foto: Getty Images)

Îmi amintesc că într-o iarnă, să fi avut vreo doisprezece ani, m-a trimis mama în ziua de Crăciun să duc de mâncare unor femei necăjite, două surori, ce stăteau imediat după școala din Mălini. Am dus greu trăistuța în care mama pusese câte un pic din tot ceea ce aveam noi pe masă, căci nici noi nu eram bogați. Am ajuns la căsuță. Era un bordei cu un ochi de geam împărțit în patru de o cruce de cercevele. În singura cameră a casei se intra printr-o tindă laterală cu acoperișul înclinat.

Cadourile sunt un capitol dificil pentru mulți dintre noi, pentru că nu doar găsirea darurilor potrivite este o problemă. După achiziție, urmează împachetarea lor - operațiune pe care unii o considera atât de complicată încât renunță la ea. (Foto: gabiralea.ro)

România e paralizată cam 2 luni, traficul e infernal, chiar și pe timp de pandemie, lumea se bulucește în mall-uri sau prin magazinele mai mici în cazul în care nu au certificatul verde, rafturile se golesc, se cumpără orice de la ață dentară și hârtie igienică până la adidași pentru piftie, castraveciori murați și ceafă de porc cu șorici. (Foto: Inquam Photos/ Ovidiu Dumitru Matiu)

Crăciunul este acea perioadă în care există o tendință pronunțată către idealizare, către imaginea familiei perfecte, a mesei perfecte, soției perfecte, a copiilor perfecți, a lucrurilor perfecte. Foto: Getty Images

Mama ne învăța să cântăm colinde, în timp ce țesea la stative și pe noi, fetele mai mici, ne punea să depănăm sculuri de lână pe vârtelniță. Bătaia cea mare era cine să facă „țegi” cu sucala, căci toate am fi vrut să ne jucăm cu lădița aceea fermecată - o jucărie a copilăriei noastre - la care puneai o bucată de tulpină de soc, scobită de măduvă, pe un fel de fus, roteai rapid o roată de lemn și firul sfârâia adunându-se bogat pe țegea, pe care o lua mama apoi și o punea în suveică. (Foto: Getty Images)

Probabil din răutate, tovarășii de cartier ne numeau „frații Petreuș”. (Foto: Getty Images)

Prin tradiție, decembrie este luna bilanțurilor, a pregătirilor de sărbători sau a planurilor pentru un nou an. Dar decembrie este și luna recunoștinței. Foto: Getty Images

Un cadou presupune în primul rând o surpriză. Dacă vrei să surprinzi pe cineva, nu trebui să îl întrebi ce își dorește. Dacă îl întrebi, răspunsul nu poate fi onest 100%. Dacă vrei să surprinzi pe cineva, trebuie să îi faci cadoul la momentul potrivit. (Foto: Federico Perruolo / Shutterstock Editorial / Profimedia)