Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum poți descoperi trecutul fără să miști nicio lopată: povestea arheologului care a adus viitorul în cercetarea istoriei

arheolog

În arheologia contemporană, trecutul nu mai este scos la lumină exclusiv prin excavare, ci și prin tehnologie, analiză de date, modele digitale și imagini invizibile ochiului liber. Unul dintre cercetătorii care utilizează aceste instrumente pentru a redefini modul de investigare a trecutului este Andrei Asăndulesei, lector universitar și arheolog specializat în metode non-invazive de cercetare a siturilor arheologice.

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător – COACH USV, din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, aduce în atenția publicului larg cercetători contemporani și rezultatele muncii lor, oferind, de această dată, perspectiva unui tânăr arheolog care îmbină istoria cu tehnologia de vârf. Este vorba despre lect. univ. dr. Andrei Asăndulesei, cadru didactic la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (foto).

Arheolog și cercetător științific, Andrei Asăndulesei este specializat în arheologia preistorică și în aplicarea metodelor non-invazive de investigare a siturilor arheologice. Domeniile sale de interes includ prospecțiunile geofizice, analiza geospațială GIS, teledetecția și realizarea modelelor digitale ale terenului. În centrul preocupărilor sale se află înțelegerea modului în care comunitățile preistorice își organizau așezările și relația profundă dintre om și mediul înconjurător, abordată dintr-o perspectivă interdisciplinară, conectată la cercetarea arheologică internațională.

Drumul său spre arheologie a început încă din liceu, sub influența profesorilor care l-au orientat către studiul istoriei. Totuși, după cum mărturisește chiar el, „nu pot spune că înțelegeam cu adevărat ce înseamnă arheologia. Mai degrabă nu!”. Claritatea a venit mai târziu, odată cu primii ani de facultate și, mai ales, cu practica arheologică de specialitate de la finalul anului I – experiență care „m-a determinat decisiv să aleg această specializare”.

Alegerea s-a consolidat într-un context academic favorabil, marcat de întâlnirea cu mentori importanți. Un rol esențial l-a avut regretatul profesor Nicolae Ursulescu, care a coordonat lucrarea sa de licență și care, spune Andrei Asăndulesei, „a facilitat considerabil parcursul meu ulterior”, oferindu-i atât validare profesională, cât și deschidere către cercetare aprofundată. Un alt moment definitoriu a fost participarea, între 2002 și 2005, la un amplu proiect de arheologie experimentală coordonat de conf. dr. Vasile Cotiugă, desfășurat chiar la Cucuteni, în localitatea care a dat numele uneia dintre cele mai cunoscute culturi eneolitice din Europa.

În paralel, mediul universitar din perioada studiilor de licență i-a stimulat interesul pentru interdisciplinaritate, direcție care avea să devină centrală în activitatea sa academică. „Arheologia dialoghează firesc cu geografia, geofizica, informatica sau științele mediului”, explică el, subliniind că doar astfel poate fi obținută „o perspectivă mult mai complexă asupra dinamicii comunităților umane din trecut”.

Printre realizările științifice pe care le consideră definitorii se numără contribuțiile la dezvoltarea și aplicarea metodelor non-invazive în cercetarea arheologică, în special prospecțiunile geofizice și analiza spațială GIS. Aceste abordări au permis reinterpretări importante privind organizarea internă a așezărilor preistorice și protoistorice, structurile defensive și relația dintre comunități și mediu. Implicarea constantă în proiecte interdisciplinare și internaționale a contribuit, în același timp, la validarea acestor metode și la integrarea cercetării arheologice românești în dezbateri științifice la nivel global.

Tehnologiile moderne joacă un rol esențial în cercetările sale. Unele dintre ele, precum LiDAR, sunt descrise drept „adevărate revoluții” în arheologie, schimbând radical scara și profunzimea interpretărilor. Analiza geospațială permite înțelegerea distribuției siturilor în peisaj, teledetecția facilitează identificarea structurilor ascunse fără intervenție invazivă, iar fotogrammetria asigură o documentare precisă și reproductibilă. Utilizarea magnetometriei și a dronelor în proiectele recente a dus la identificarea unor structuri invizibile la suprafață, cu un impact minim asupra siturilor și o eficiență crescută a cercetării.

Nașterea Centrului ARHEOINVEST din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași este strâns legată de această viziune asupra arheologiei moderne. Apărut din nevoia de a integra cercetarea avansată cu infrastructura tehnologică și formarea tinerilor cercetători, centrul funcționează astăzi ca o platformă interdisciplinară dedicată documentării, conservării și valorificării patrimoniului arheologic românesc, în dialog constant cu mediul academic internațional.

Privind spre viitor, Andrei Asăndulesei menționează drept priorități consolidarea infrastructurii de cercetare, extinderea cooperărilor internaționale și integrarea unor tehnologii emergente, precum inteligența artificială și modelarea predictivă. Într-un plan mai larg, el subliniază importanța colaborărilor interdisciplinare, care permit depășirea limitelor unei singure discipline și conduc la reconstrucții istorice mai solide și mai credibile.

Adresându-se tinerilor interesați de arheologie, mesajul său este unul clar: să aibă curaj. Arheologia este, în viziunea sa, „mai dinamică și mai în trend decât oricând”, oferind oportunități reale de colaborare internațională și dezvoltare profesională. Dincolo de descoperirea trecutului, acest domeniu formează competențe esențiale precum gândirea critică, capacitatea de analiză și adaptabilitatea.

În final, Andrei Asăndulesei subliniază că investițiile în cercetare și în tinerii cercetători sunt fundamentale pentru o societate care își înțelege trecutul și își construiește responsabil viitorul. În acest sens, inițiativele dedicate sprijinirii cercetării, precum cele ale Centrului COACH-USV, joacă un rol esențial în consolidarea acestui demers.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Planck a realizat că erorile din ambele legi, deși opuse, au nevoie de o unică condiție corectoare. Așa a apărut quanta Planck – „A fost un act de disperare... Am sacrificat toată fizica pe care o știam”, mărturisea calmul fizician. Adică, fizica lui Newton.

Citește mai mult

Sergiu Balaban

Trăiesc în Italia de mulți ani. Eu poate nu am simțit umilințele altor români, nu am fost dat afară dintr-un magazin, nu mi s-a trântit ușa în nas, nu mi-a spus nimeni direct „pleacă de unde ai venit”. Însă au fost multe gesturi, multe propoziții spuse pe jumătate, multe zâmbete care nu erau chiar zâmbete. Lucruri mici, aparent inofensive, dar care te așază la locul tău fără să ridice tonul. foto arhiva personala a lui Sergiu Balaban

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon conducte

Statul administrează aproximativ 1.500 de companii. Doar prin două structuri – AVAS și SAPE – sunt gestionate participații la peste 400 de firme. În loc să tăiem de la educație sau să creștem taxe, de ce nu privatizăm transparent aceste active? Fondurile de pensii Pilon II au capital. Piața de capital există. Investitori există. Polonia a făcut asta din anii ’90. Noi încă finanțăm sinecuri pe datorie. foto Inquam Photos / Mălina Norocea

Citește mai mult