La 44 de ani, Alexandru Prodan (foto) își împarte viața profesională între mediul academic și cel industrial de nivel înalt. El este doctorand în domeniul informaticii aplicate și al inteligenței artificiale la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, dar își desfășoară activitatea zilnică în Statele Unite ale Americii, unde lucrează pentru două companii de top din tehnologie.
„În paralel, îmi desfășor activitatea profesională ca software technical expert la Amdocs și data scientist la AT&T, în Texas, SUA, unde coordonez și dezvolt proiecte complexe în zona de Big Data, sisteme distribuite și analiză de date, iar de curând colaborez cu echipa de Intelligent Automations din cadrul Chief Data Office”, explică el.
Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH USV), ce deservește întreaga regiune de nord-est a României și își are sediul în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, prezintă astfel povestea unui cercetător care a ales să se formeze academic în România, dar care valorifică la cel mai înalt nivel internațional competențele și abilitățile dobândite aici. Parcursul profesional al lui Alexandru Prodan ilustrează un model tot mai relevant pentru tinerii cercetători români: acela al conexiunii funcționale dintre mediul universitar autohton și industria globală de vârf. Activând simultan la cele două companii amintite din Texas, el demonstrează că cercetarea doctorală realizată în România poate alimenta direct inovația din marile ecosisteme tehnologice internaționale. Inițiativa COACH USV aduce în prim-plan acest tip de traseu profesional hibrid, în care mobilitatea academică, transferul de cunoaștere și colaborarea transnațională devin resurse strategice pentru dezvoltarea carierei de cercetător și pentru consolidarea legăturii dintre universitățile românești și centrele globale de excelență în tehnologie.
Pentru Alexandru Prodan, doctoratul reprezintă o punte între experiența sa practică din industrie și rigoarea cercetării academice. Pasiunea pentru informatică a lui Alexandru Prodan s-a născut încă din copilărie, într-un mediu unde tehnologia era parte din viața de zi cu zi. „Am avut acces la sisteme de calcul de când mă țin minte, pentru că mama mea a fost inginer programator, mai întâi la Direcția Raională de Statistică, iar apoi în cadrul Gospodăriei Didactice Criuleni a Universității Agrare din Moldova”, afirmă acesta. Curiozitatea pentru universul calculatoarelor a început la vârsta de patru ani, când a văzut pentru prima dată cum se programau sistemele pe cartele perforate și bandă magnetică. „În 1987 aveam deja acces la calculatoare Robotron și IBM PC pe MS-DOS, unde am descoperit pentru prima dată Norton Commander”, își amintește Alexandru. Anii ’90, marcați de crize economice și de războiul de la Nistru din 1992, nu au diminuat această pasiune. Dimpotrivă, i-au întărit determinarea. „Chiar și într-o perioadă marcată de încercări, pasiunea pentru tehnologie a rămas o constantă”, spune el.
Decizia de a urma doctoratul la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a venit firesc. „Aici mi-am format bazele academice și am găsit un mediu de cercetare care încurajează inovația și aplicabilitatea practică”, explică cercetătorul. Pe parcursul formării sale, Alexandru Prodan a avut parte de profesori și mentori care i-au modelat traseul profesional și personal. „Mentorii mei au fost profesorii de la USV, care m-au format ca specialist și m-au învățat valoarea disciplinei și a muncii riguroase”, mărturisește el. Printre cei mai importanți, cercetătorul îi menționează pe prof. univ. dr. Călin Ciufudean, conducătorul proiectului său de diplomă, „care m-a ghidat într-un moment cheie al formării mele academice”, și pe prof. univ. dr. Alin Potorac, datorită căruia a aprofundat concepte precum chip design verification și diagramele Karnaugh. „Cunoștințe care m-au ajutat mai târziu la eficientizarea codului în C/C++ pentru proiecte precum Mobilkom Austria — cod folosit și astăzi”, explică Alexandru Prodan.
De asemenea, Remus Prodan și Gheorghe Pentiuc i-au oferit direcții de cercetare în recunoașterea formelor, inspirându-i proiectul de diplomă și deschizându-i multe oportunități profesionale. Un alt reper important a fost doamna Turcu, prin cursurile de WinAPI, „cunoștințe care după mulți ani s-au dovedit extrem de utile în domeniul Intelligent Automation”. Experiența internațională i-a adus alți mentori de valoare. „Am fost influențat și de colegii din Israel, de la care am învățat cultura competitivă și respectul pentru excelență, și de instructorii din Cipru, care m-au format ca Wise Code Coach și Innovation Agent în cadrul Amdocs”, adaugă el.
Cea mai importantă lecție învățată de la toți acești mentori rămâne însă una simplă și puternică: „Perseverența și capacitatea de a transforma obstacolele în oportunități.”
Pe lângă activitatea sa doctorală și profesională, Alexandru Prodan urmează în prezent un program intensiv de patru luni în domeniul inteligenței artificiale, organizat de Johns Hopkins University. „Am ales acest program pentru că se concentrează pe aplicații practice ale modelelor de limbaj și pe tehnici avansate de prompt engineering și RAG”, spune doctorandul Alexandru Prodan. Certificarea vine ca o completare firească a experienței sale consolidate în zona de Big Data și sisteme distribuite, oferindu-i un plus de direcție pentru cercetările actuale. „Cred că mă va ajuta nu doar pe mine, ci și pe colegii cu care colaborez, prin integrarea rapidă a tehnologiilor AI în proiectele practice”, subliniază Alexandru.
Tema de cercetare a lui Alexandru Prodan reflectă atât experiența sa profesională, cât și provocările actuale din domeniul telecomunicațiilor. Studiile sale se concentrează pe „Modernizarea Arhitecturilor de Date Telecom pentru Transformarea Axată pe Confidențialitate și Inteligență Artificială”, o direcție în care expertiza acumulată de-a lungul anilor devine esențială. „Am ales această direcție pentru că reflectă întreaga mea experiență profesională — de la cinci ani în proiecte internaționale de provisioning (telefonie, satelit, televiziune digitală) până la șase ani dedicați platformelor Big Data și sistemelor distribuite (Hadoop, Spark, Kafka, AWS, Databricks)”, explică cercetătorul. Problema de la care pornește este una structurală și de mare actualitate: technical debt-ul acumulat de sistemele telecom.
„Majoritatea arhitecturilor existente acum suferă de fragmentare, soluții temporare devenite permanente, lipsă de standardizare și dificultăți în integrarea cu tehnologii noi. Aceste vulnerabilități afectează nu doar eficiența și costurile, ci și încrederea utilizatorilor în confidențialitatea și securitatea datelor lor”, subliniază drd. Alexandru Prodan. Prin cercetarea sa, el își propune să construiască soluții care să reducă aceste vulnerabilități, aducând infrastructurile telecom la un nivel nou de sustenabilitate, scalabilitate și siguranță. Impactul este unul cu dublă dimensiune: „Pe de o parte, economic — prin rețele mai eficiente și costuri reduse; pe de altă parte, social — prin garantarea confidențialității și reducerea decalajului digital.” Experiența de la Johns Hopkins University reprezintă pentru Alexandru Prodan o oportunitate de a se conecta la cele mai noi direcții din cercetarea globală. „Îmi doresc să acumulez expertiză de vârf și să explorez metode noi de aplicare a AI în domenii critice”, spune Alexandru Prodan.
Un obiectiv personal îl vizează participarea la proiecte dedicate dezvoltării și maturizării soluțiilor bazate pe agenți AI, în special a Coding Agents, o direcție cu impact major în 2025. „Acestea îmbunătățesc asistența AI în dezvoltarea și depanarea codului. Vreau să transfer aceste cunoștințe acasă, la USV, și să inițiez proiecte care să conecteze comunitățile academice din România și SUA”, explică cercetătorul.
Drd. Alexandru Prodan știe însă că mulți tineri nu sunt conștienți de existența unor astfel de oportunități. Mesajul său pentru ei este unul simplu și direct: „Le-aș transmite să aibă curaj și încredere în propriul parcurs. Oportunitățile internaționale nu sunt rezervate doar elitelor; sunt accesibile tuturor celor care muncesc și perseverează.”
Acesta subliniază importanța cunoașterii limbilor străine, a muncii susținute și a planificării. „Eu cred că norocul nu vine întâmplător; ni-l construim prin muncă și planificare. La primul meu interviu la Amdocs am fost întrebat ce face un proiect să aibă succes, iar răspunsul meu a fost simplu: planificarea. Am primit oferta, iar ulterior am aflat că motoul companiei era «If you fail to plan, you plan to fail».” Mesajul său final către tinerii cercetători este unul inspirațional: „Îi încurajez să aplice, să caute burse, să ceară sfaturi, să se regăsească în companii multinaționale și să nu se oprească după un refuz. Fiecare pas înainte contează.”
Privind spre viitor, drd. Alexandru Prodan se vede la intersecția dintre cercetare și inovație practică. „Peste câțiva ani mă văd implicat în proiecte unde cercetarea academică și inovația practică se completează. Voi continua să dezvolt soluții pentru automatizarea analizei de date, eficiența proceselor și susținerea deciziilor de business, dar și să transmit experiența mai departe prin mentorat”, spune doctorandul. Direcția principală rămâne aceea a inteligenței artificiale aplicate în telecom, un domeniu unde impactul este imediat și vizibil. „Vreau să rămân la intersecția dintre AI și telecom, unde impactul este imediat: date procesate în timp real, servicii mai bune pentru milioane de utilizatori și infrastructuri mai flexibile. Experiența acumulată cu Vodafone, AT&T, Sprint, A1 Austria și Measat/Astro Sat TV Malaysia va fi baza pentru deschiderea unor noi direcții în cercetare”, subliniază cercetătorul.
Drd. Alexandru a transmis un mesaj de recunoștință. „Aș dori să mulțumesc Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava pentru sprijin și comunității academice pentru încredere. Puterea unei universități vine din colaborarea dintre profesori, studenți și absolvenți. În mod special, mulțumesc pentru căldura cu care am fost primit la întâlnirea de 20 de ani de la absolvire. Această revedere a fost momentul decisiv care m-a motivat să încep doctoratul.” Acesta consideră că povestea lui este o dovadă că formarea solidă de la USV poate deschide drumuri oriunde în lume. „Întoarcerea la rădăcini are mereu sens”, adaugă cu convingere.
Au colaborat Prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc și Drd. Oana Grosu.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.