foto: Profimedia
Este perioada sărbătorilor de iarnă, perioadă care urmează unor zile cu lumină mai puţină, cu frig şi ploi, dar şi cu stresul asociat sfârșitului de an (la job ca încheiere de activitate, dar şi acasă, odată cu pregătirile de sărbători). S-au adunat oboseală, stres, tensiune. Dar … au venit în sfȃrşit zilele libere. Ne putem, în sfȃrşit, relaxa!
Dar oare o facem? Sau rămȃnem „agăţaţi” în griji, treburi, supărări mărunte?
De fapt întrebarea mea se duce dincolo de această perioadă de sărbători şi ia în considerare orice tip de zile libere sau chiar momente libere în cadrul unei zile. Reuşim oare, cȃnd avem ceva timp la dispoziţie, să ne relaxăm?
Din păcate de multe ori nu reuşim, sau nu reuşim decȃt foarte greu. Asta pentru că tindem să rămȃnem în stări emoţionale tensionate, iar această tendinţă este exacerbată pe fondul oboselii acumulate.
Azi aş vrea să vorbesc despre două tehnici ce ne pot ajuta să ne modificăm dispoziţia de moment şi care ne pot susţine să intrăm mai uşor în atmosfera de sărbători, care ar trebuie să fie o combinaţie de calm interior asociat cu bucurii simple.
Prima este folosirea muzicii de relaxare. Dacă vom da o căutare pe internet vom găsi suficient de multe „reţete”, respectiv fonduri muzicale care promit „relaxare”, „somn”, „concentrare”, „focalizare”, unele arătȃnd chiar că folosesc frecvențe asociate undelor cerebrale. Ce este de crezut şi ce este o exagerare în acest lucru?
Ce este de crezut este că muzica poate induce dispoziţii pozitive. Nu poate rezolva sursele unor problematici psihologice (depresie, anxietate, stres) dar poate cu siguranţă modifica dispoziţia de moment, poate ajuta creierul să se orienteze spre stări emoţionale mai bune [1]. Pe de altă parte nu orice fel de muzică foloseşte oricărei persoane: pentru a obţine ajutorul căutat avem nevoie să facem un pic de cercetare, pentru că nu toate creierele sunt la fel. Pentru unii, se pare că muzica familiară produce relaxare, pentru alţii sunt anumite tipuri de instrumente sau un anumit tempo, nu unul neapărat blȃnd – există persoane care sunt mai degrabă inspirate de melodii alerte [2]. Unii preferă arii de operă, alţii muzica instrumentală, pe cȃnd pentru unele persoane zgomotele din natură aduc o stare de echilibru. Este de crezut că de fapt anumite armonice nu doar că sunt în acord cu frecvenţele creierului individual, dar şi readuc din subconştient amintiri plăcute, deci creierul reproduce şi starea asociată unei anterioare ascultării a muzicii. În orice caz, folosirea muzicii are în general un efect benefic, şi ar trebui să încercăm să ne ajutăm de el, dar nu oricum, ci căutȃnd acel tip de muzică ce este în acord cu creierul nostru.
Aromaterapia este o altă metodă utilă [3, 4, 5]: terminaţiile nervului olfactiv sunt încolăcite pe amigdală, care este centrul emoţiilor din creier, deci percepţia unui miros declanşează emoţii – acestea pot fi de respingere (de exemplul mirosul alterat al unui aliment), de teamă sau, dimpotrivă, de bucurie sau de calm, după cum mirosurile sunt asociate cu amintiri mai mult sau mai puţin plăcute. Şi aici avem de căutat un pic, pentru a vedea ce aromă ni se potriveşte. Din fericire avem de ales dintr-o paletă largă de opţiuni, de la uleiuri aromatice la beţe parfumate, arome de cameră, potpourri-uri de plante aromatice, etc. Fiecare creier are amintiri care sunt la limita conştientului, iar aroma asociată experienţei ne poate duce în prezent la stările pozitive trăite atunci.
E de ştiut că aromaterapia nu „vindecă” depresia, anxietatea sau alte problematici, dar poate modifica dispoziţia de moment; asta pentru că de multe ori doar de asta avem nevoie în momente de prea multă oboseală sau stres, pentru a ne ajuta starea şi a ne putea canaliza spre ceva de ce avem cu toţii nevoie din cȃnd în cȃnd: relaxare, calm, bucurie simplă.
Să avem cu toţii sărbători frumoase şi pline de bucurie!
1. De Witte, M., Aalbers, S., Vink, A., Friederichs, S., Knapen, A., Pelgrim, T., … & van Hooren, S. (2025). Music therapy for the treatment of anxiety: a systematic review with multilevel meta-analyses. EClinicalMedicine, 84.
2. Scarratt, R. J., Dietz, M., Vuust, P., Kleber, B., & Jespersen, K. V. (2025). Individual differences in the effects of musical familiarity and musical features on brain activity during relaxation. Cognitive, Affective, & Behavioral Neuroscience, 1-19.
3. Lizarraga‐Valderrama, L. R. (2021). Effects of essential oils on central nervous system: Focus on mental health. Phytotherapy research, 35(2), 657-679.
4. Rathnayake, H. G. M. D. (2025). “Neuroaromatics”: Aromatherapy and the Limbic Stress Response. Journal of Social Sciences-NISD, 3(1).
5. Herz, R. S. (2009). Aromatherapy Facts and Fictions: A Scientific Analysis of Olfactory Effects on Mood, Physiology and Behavior. International Journal of Neuroscience, 119(2), 263–290. https://doi.org/10.1080/00207450802333953
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.