Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cum a arătat prima și singura confruntare directă între candidații la funcția de vicepreședinte al Statelor Unite

Pence si Harris (Foto Robyn Beck / AFP / Profimedia)

Foto Robyn Beck / AFP / Profimedia

Într-un ciclu electoral normal, confruntarea „rezervelor de președinți" stârnește doar un interes limitat și nu este urmărită de multă lume.

Dar într-un an al unor alegeri „anormale", ce cele prin care trecem acum, s-au adunat mai multe elemente care măresc importanța întâlnirii dintre cei doi cei mai importanți potențiali „locotenenți" și care conferă acestora un rol cu mai mare greutate în deciderea rezultatelor finale.

Mai întâi este vârsta înaintată a celor doi candidați la postul de președinte: Trump are 74 de ani, iar Biden va împlini 78 chiar în luna alegerilor.

Amândoi au arătat efectele vârstei asupra sănătății și rezistenței lor și nimeni nu se așteaptă ca cei doi să traverseze următorii patru ani fără nici un eveniment de sănătate.

Mai mult, 69% dintre alegătorii democrați cred că, dacă Joe Biden va ieși victorios în alegeri, el nu va putea completa întreaga durată a mandatului prezidențial.

Șansele unuia sau altuia dintre competitorii pentru postul de vicepreședinte de a urca, la un anumit moment, ultima treaptă a ierarhiei executivului american sunt considerabile.

Apoi nu a fost un lucru obișnuit ca diferențele dintre cei doi candidați pentru postul de vicepreședinte să fie atât de diametral opuse.

Mike Pence (născut la 6 iunie 1959), a fost membru al congresului, reprezentant al statului Indiana (2001-2013) și guvernator al statului (2013-2017). În ultimii patru ani a fost vicepreședinte al țării.

Pence este conservator, creștin practicant, are un mare respect față de constituție și de Părinții Fondatori, este împotriva oricărui fel de avort și este pentru justiția conformă constituției și codurilor legale.

El este un apărător constant al armatei și al forțelor de ordine.

Kamala Harris (născută la 20 octombrie 1964), a absolvit facultatea de drept la universitatea Harvard, a lucrat în administrația statului California și a devenit procuror general al orașului San Francisco. Din anul 2017 a devenit senatoare a statului.

Ea este numită „cel mai liberal membru al senatului", este coautoarea proiectului utopic "Green New Deal", s-a opus numirii judecătorilor conservatori și se opune nominalizării judecătoarei Ami Coney Barrett în ultimele zile ale mandatului lui Trump.

În timpul audierilor pentru nominalizarea lui Brett Kavanaugh a fost cea mai agresivă membră a comisiei judiciare, acuzându-l pe candidat de fapte care s-au dovedit false și care nu au fost niciodată confirmate de vreun martor.

Deși ea se autonumește „femeie de culoare" are o origine etnică multiplă cu mama indiancă și tată jamaican. Nu are nicio conexiune cu comunitatea african-americană din Statele Unite.

Kamala Harris a luat apărarea celor care întrețin violențele din mai multe mari orașe americane și i-a descris ca agenții cei mai activi ai schimbărilor de care țara are nevoie.

În ziua de 7 octombrie, în sala universității din Salt Lake City, statul Utah, cu un auditoriu minim și cu paravane de plexiglas între cei doi candidați s-a desfășurat pentru 90 de minute o dezbatere moderată de Susan Page, directoarea biroului din Washington D.C a ziarului USA Today.

Temele puse în discuție au fost pandemia COVID-19, taxele, economia, schimbările climatice, relația cu China, rolul USA în lume, Tribunalul Suprem, justiția rasială și integritatea alegerilor.

La toate capitolele discutate au ieșit în evidență diferențele dintre ideile și platformele electorale ale celor două partide.

Vicepreședintele Pence a arătat o bună cunoaștere a guvernării, a vorbit cu calm despre realizările actualei administrații, a explicat acțiunile guvernului pentru combaterea epidemiei și a răspuns coerent și cu fapte la criticile senatoarei Harris.

Aceasta a încercat să introducă dubii legate de echipa Trump, a numit incompetentă strategia de combatere a epidemiei și a calificat drept dezastru și eșec tot ce au promovat președintele Trump și administrația lui.

Au fost și momente de tensiune, cu întreruperi și replici repezite de ambele părți, dar - în ansamblu - competiția vicepreședinților a fost net superioară dezbaterii dintre candidații prezidențiali, a avut mai mult conținut și a abordat teme mai diverse.

Și felul în care Susan Page a moderat discuția a fost mai bun și mai echilibrat decât stilul lui Chris Wallace, care nu a dat dovadă imparțialitate, a pierdut controlul dezbaterii și i-a lăsat pe cei doi candidați să se încaiere.

Dezbaterea vicepreședinților nu aduce voturi.

Rolul ei cel mai important este să dea publicului o șansă să urmărească pe viu comportamentul și calitățile celor care ar putea deveni peste noapte șeful statului.

Cine spune adevărul și cine minte, cine inspiră mai multă încredere, cine se eschivează de la răspunsurile oneste, cine are cunoștințe mai exacte de economie, fiscalitate, securitate națională, probleme sociale sau politică externă.

Până în ianurie 2020, mersul echipei Trump s-a bucurat de succes, cu mari reușite economice, cu cele mai scăzute cifre de șomaj din ultimii 65 de ani și cu o perspectivă clară de a avea succes în realegeri.

Pandemia și recesiunea economică rezultată din ea au schimbat totul și a permis echipei electorale democrate să folosească situația critică a țării într-o susținută campanie de critici și acuzații.

În prezent, aproape toate sondajele de opinie arată un avantaj confortabil pentru Joe Biden (Real Clear Politics 9,7%, Fax News 10%, The Economist 9%, Reuters 12% și Rasmussen 12%).

Dezbaterea prezidențială nu a adus nicio schimbare în favoarea lui Trump și - cu numai 26 de zile până la alegeri - timpul pare prea scurt pentru a modifica semnificativ datele.

Suporterii lui Trump care mai speră reamintesc cum, în anul 2016, sondajele au arătat, până în ziua alegerilor, cum Hillary Clinton domina câmpul electoral, iar șansele ei de a fi aleasă erau estimate la 85-90%.

Retrospectiv, a fost documentată eroarea sondajelor care au investigat prea puțin categoriile de votanți cu educație redusă și pe cei din mediul rural.

Însă părerea celor mai sceptici este că minunile nu se repetă decât foarte rar.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Jenant ca de obicei. Ma astept la astfel de "analize" de la tot Baraganul ala rosu din mijlocul Americii, de la cineva cu studii superioare as fi avut pretentii...
    • Like 2
  • Paul check icon
    Ok, dând la o parte propaganda desantata pro maimuța portocalie de rasa oranjgutan, rămân doua afirmații valide din tot articolul:
    1. Dezbaterea Harris-Pence merita oarecum numele de dezbatere
    2. Trump a ajuns președinte in special prin voturile celor cu educație redusă și a celor din mediul rural.
    In special cea de a doua afirmație valida mi se pare interesantă. Prin acesta afirmație, un propagandist populist admite ca politica lor se adresează si prinde in special la proști și la țărănoi.
    Asta e o dovada in plus ca ceea ce reprezinta Trump nu are nimic de-a face cu ideile republicane/conservatoare.
    • Like 3


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult