Foto Robyn Beck / AFP / Profimedia
Într-un ciclu electoral normal, confruntarea „rezervelor de președinți" stârnește doar un interes limitat și nu este urmărită de multă lume.
Dar într-un an al unor alegeri „anormale", ce cele prin care trecem acum, s-au adunat mai multe elemente care măresc importanța întâlnirii dintre cei doi cei mai importanți potențiali „locotenenți" și care conferă acestora un rol cu mai mare greutate în deciderea rezultatelor finale.
Mai întâi este vârsta înaintată a celor doi candidați la postul de președinte: Trump are 74 de ani, iar Biden va împlini 78 chiar în luna alegerilor.
Amândoi au arătat efectele vârstei asupra sănătății și rezistenței lor și nimeni nu se așteaptă ca cei doi să traverseze următorii patru ani fără nici un eveniment de sănătate.
Mai mult, 69% dintre alegătorii democrați cred că, dacă Joe Biden va ieși victorios în alegeri, el nu va putea completa întreaga durată a mandatului prezidențial.
Șansele unuia sau altuia dintre competitorii pentru postul de vicepreședinte de a urca, la un anumit moment, ultima treaptă a ierarhiei executivului american sunt considerabile.
Apoi nu a fost un lucru obișnuit ca diferențele dintre cei doi candidați pentru postul de vicepreședinte să fie atât de diametral opuse.
Mike Pence (născut la 6 iunie 1959), a fost membru al congresului, reprezentant al statului Indiana (2001-2013) și guvernator al statului (2013-2017). În ultimii patru ani a fost vicepreședinte al țării.
Pence este conservator, creștin practicant, are un mare respect față de constituție și de Părinții Fondatori, este împotriva oricărui fel de avort și este pentru justiția conformă constituției și codurilor legale.
El este un apărător constant al armatei și al forțelor de ordine.
Kamala Harris (născută la 20 octombrie 1964), a absolvit facultatea de drept la universitatea Harvard, a lucrat în administrația statului California și a devenit procuror general al orașului San Francisco. Din anul 2017 a devenit senatoare a statului.
Ea este numită „cel mai liberal membru al senatului", este coautoarea proiectului utopic "Green New Deal", s-a opus numirii judecătorilor conservatori și se opune nominalizării judecătoarei Ami Coney Barrett în ultimele zile ale mandatului lui Trump.
În timpul audierilor pentru nominalizarea lui Brett Kavanaugh a fost cea mai agresivă membră a comisiei judiciare, acuzându-l pe candidat de fapte care s-au dovedit false și care nu au fost niciodată confirmate de vreun martor.
Deși ea se autonumește „femeie de culoare" are o origine etnică multiplă cu mama indiancă și tată jamaican. Nu are nicio conexiune cu comunitatea african-americană din Statele Unite.
Kamala Harris a luat apărarea celor care întrețin violențele din mai multe mari orașe americane și i-a descris ca agenții cei mai activi ai schimbărilor de care țara are nevoie.
În ziua de 7 octombrie, în sala universității din Salt Lake City, statul Utah, cu un auditoriu minim și cu paravane de plexiglas între cei doi candidați s-a desfășurat pentru 90 de minute o dezbatere moderată de Susan Page, directoarea biroului din Washington D.C a ziarului USA Today.
Temele puse în discuție au fost pandemia COVID-19, taxele, economia, schimbările climatice, relația cu China, rolul USA în lume, Tribunalul Suprem, justiția rasială și integritatea alegerilor.
La toate capitolele discutate au ieșit în evidență diferențele dintre ideile și platformele electorale ale celor două partide.
Vicepreședintele Pence a arătat o bună cunoaștere a guvernării, a vorbit cu calm despre realizările actualei administrații, a explicat acțiunile guvernului pentru combaterea epidemiei și a răspuns coerent și cu fapte la criticile senatoarei Harris.
Aceasta a încercat să introducă dubii legate de echipa Trump, a numit incompetentă strategia de combatere a epidemiei și a calificat drept dezastru și eșec tot ce au promovat președintele Trump și administrația lui.
Au fost și momente de tensiune, cu întreruperi și replici repezite de ambele părți, dar - în ansamblu - competiția vicepreședinților a fost net superioară dezbaterii dintre candidații prezidențiali, a avut mai mult conținut și a abordat teme mai diverse.
Și felul în care Susan Page a moderat discuția a fost mai bun și mai echilibrat decât stilul lui Chris Wallace, care nu a dat dovadă imparțialitate, a pierdut controlul dezbaterii și i-a lăsat pe cei doi candidați să se încaiere.
Dezbaterea vicepreședinților nu aduce voturi.
Rolul ei cel mai important este să dea publicului o șansă să urmărească pe viu comportamentul și calitățile celor care ar putea deveni peste noapte șeful statului.
Cine spune adevărul și cine minte, cine inspiră mai multă încredere, cine se eschivează de la răspunsurile oneste, cine are cunoștințe mai exacte de economie, fiscalitate, securitate națională, probleme sociale sau politică externă.
Până în ianurie 2020, mersul echipei Trump s-a bucurat de succes, cu mari reușite economice, cu cele mai scăzute cifre de șomaj din ultimii 65 de ani și cu o perspectivă clară de a avea succes în realegeri.
Pandemia și recesiunea economică rezultată din ea au schimbat totul și a permis echipei electorale democrate să folosească situația critică a țării într-o susținută campanie de critici și acuzații.
În prezent, aproape toate sondajele de opinie arată un avantaj confortabil pentru Joe Biden (Real Clear Politics 9,7%, Fax News 10%, The Economist 9%, Reuters 12% și Rasmussen 12%).
Dezbaterea prezidențială nu a adus nicio schimbare în favoarea lui Trump și - cu numai 26 de zile până la alegeri - timpul pare prea scurt pentru a modifica semnificativ datele.
Suporterii lui Trump care mai speră reamintesc cum, în anul 2016, sondajele au arătat, până în ziua alegerilor, cum Hillary Clinton domina câmpul electoral, iar șansele ei de a fi aleasă erau estimate la 85-90%.
Retrospectiv, a fost documentată eroarea sondajelor care au investigat prea puțin categoriile de votanți cu educație redusă și pe cei din mediul rural.
Însă părerea celor mai sceptici este că minunile nu se repetă decât foarte rar.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
1. Dezbaterea Harris-Pence merita oarecum numele de dezbatere
2. Trump a ajuns președinte in special prin voturile celor cu educație redusă și a celor din mediul rural.
In special cea de a doua afirmație valida mi se pare interesantă. Prin acesta afirmație, un propagandist populist admite ca politica lor se adresează si prinde in special la proști și la țărănoi.
Asta e o dovada in plus ca ceea ce reprezinta Trump nu are nimic de-a face cu ideile republicane/conservatoare.