Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

17,5 la sută dintre spitalele verificate au picat la testul infecțiilor. Toate achiziționau dezinfectanți de la Hexi Pharma

Lista făcută publică de Ministerul Sănătății arată că 50 de spitale mari din țară au probleme cu substanțele Hexi Pharma.

Reprezentanții ministerului au precizat pentru Republica.ro că numărul spitalelor la care s-au făcut controale de eficacitate a respectivelor biocidelor este de 285, 17,5% dintre spitale picând la testul infecțiilor. 

Toate acestea, în contextul în care controalele au fost anunțate, iar verificările s-au făcut de către DSP-uri.

Ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, spunea în urmă cu două zile că „doar” 5% din cele 3.536 de teste făcute pentru verificarea substanțelor biocide din spitale au fost neconforme. „La momentul respectiv procentul exact era de 4,25%. Între timp, au mai venit rezultate de la laboratoare și este posibil ca el să fi crescut puțin”, au declarat pentru Republica.ro reprezentanți ai Ministerului Sănătății. Toate cele 3.536 de teste au vizat produse de dezinfectare fabricate de Hexi Pharma, iar numele probelor recoltate de la un spital la altul au variat: de la trei-patru în unitățile sanitare mici, la peste zece în spitalele mari.

Printre unitățile sanitare la care au fost găsite probe neconforme se numără Spitalul Universitar de Urgență, Spitalul de Urgență Sf. Ioan, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, dar și multe spitale de urgență din țară. Nouă dintre ele se află doar în București, în total numărul lor ajungând la 50. Acestea sunt răspândite în 23 de județe ale României.

30 de spitale din listă au achiziționat în 2016 prin cumpărare directă produse Hexi Pharma

O analiză făcută de Funky Citizens arată că în anul 2016, 30 dintre cele 50 de spitale în care au fost înregistrate probleme de neconformitate au achiziționat, prin cumpărare directă, produse Hexi Pharma, în timp ce 3 dintre ele au atribuit companiei contracte  în urma unor licitații. „Ceea ce mă intrigă este cazul Spitalului de Urgență Bacău și cel al Spitalului Elias unde aveau licitații făcute, nu înțeleg de ce au mai făcut și cumpărări directe pe alte produse. Și, în afară de asta, sumele într-adevăr nu sunt foarte mari, dar mă intrigă, din nou, faptul că atât de multe au preferat cumpărările directe, în condițiile în care oricum îți trebuie dezinfectanți în spital. Nu e ceva ce nu o să îți mai trebuiască peste două luni. Suntem în mai și văd că majoritatea dintre ele preferă să își ia pe bucățele”, a declarat pentru Republica.ro Elena Calistru, președinte și co-fondator Funky Citizens.

Pentru atribuirea de contracte de peste 30.000 de euro, instituțiile publice sunt obligate să organizeze licitații. Dacă achiziționează însă produse mai puține și servicii pentru un termen scurt, suma scade, iar acestea pot recurge la metoda cumpărării directe. Așa se face că, dacă cumperi dezinfectanți de la o lună la alta poți evita licitația. „Dacă ne mai uităm în lista asta, la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Ioan” vedem că deja au achiziționat de 59.180 de lei până în aprilie. După patru luni au deja 13.000 de euro dați la Hexi Pharma. Până la sfârșitul anului, ar putea depăși lejer suma de 30.000 de euro. La Galați, sunt deja 63.800 de lei. La Elias vedem peste 91.000 de lei. Ceea ce fac mulți este să spargă codurile CPV. Ei scot codurile astea unice pe achiziții și le sparg în diverse alte coduri diferite ca să evite licitația. În principiu trebuie să existe un singur cod, unic, pentru dezinfectanți, ca idee. La fel la Spitalul Clinic de Copii Brașov. Văd că deja au achiziționat de 139.500 de lei, aproape au trecut de prag și aici”, mai arată Elena Calistru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • D-na Crisan


    In cartierul in care am copilarit toata lumea o stia pe d-na Crisan, asistenta medicala; de la bebelusi pana la bunici, d-na Crisan era salvatoarea sau sperietoarea nostra depinde ce necazuri aveam.
    Injectii cu antibiotice, dureroase rau, D-na Crisan; calciu si vitamine de crestere, D-na Crisan; cercei pentru fetite de abia aduse din maternitate, D-na Crisan….
    Micuta, plinutza, dar foarte sprintena, pasea marunt si des in zori de zi sau in puterea noptii cu cutiutza metalica unde seringa si acele fusesera fierte in tifon asa cum stia ea mai bine.
    Intodeauna zambitoare, pe langa injectii adauga si un sfat rapid pentru insanatosirea bolnavului, dar nu zabovea prea mult, urmatorul pacient o astepta la blocul 5 sau la blocul 7 sau cine stie pe unde.
    In aceste zile in care nu stiu cine freamata mai tare, microbii sau facebook-ul, ma intreb, fara nostalgie, daca cutiuta metalica fiarta pe aragaz de bloc era mai sterila decat biocidele Hexi Pharma.
    • Like 0
  • check icon
    „17,5 la sută dintre spitalele verificate au picat la testul infecțiilor. Toate achiziționau dezinfectanți de la Hexi Pharma...” // BĂNUI CĂ NU-ȘI PUNE nimeni problema. // Cînd solicităm altora perfecțiune (sub pavăza ideii că ne mor copiii în spitale...), ... aruncam vreun ochi și-n oglindă? Dacă noi ne aflăm cum cerem altora? ////
    Neam prost. / Cel omenesc. PS Nu mă jenez excesiv de ultimele zise, căci pot argumenta. În paralel sînt gata a ridica două dește: „Și io sînt om, neamule!...” / Pas de spînzură așa condei!
    • Like 0
  • check icon
    poate ca a venit momentul sa introducem prin plebiscit "teapa" ca pedeapsa, adica pedeapsa sa sune asa : "tras in tepa si expus 2 zile in piata mare", apoi omul poate pleca sa-si reia activitatea in guvern, primarie, spiatal, etc
    • Like 0
  • Nu inteleg de ce ne minunam atata ca prin spitale se spala cu apa chioara pe post de dezinfectant scump, afacere de multe milioane de euro. Adica exista aceasta oportunitate de teapa cu Min Sanatatii, de a vinde produse diluate de 10 ori si ea sa fi fost ratata de mafioti? Adica sa ratam noi chestia asta cu dezinfectanti falsificati care oricum se consuma, dispar automat lunar, nu lasa urme, nu se mai stie daca au fost sau nu dati pe jos prin saloane etc. Ce vreti ceva mai simplu de tepuit? Sunteti naivi daca credeti ca ceva in care este amestecat statul nu se masluieste sau nu se fura, sau nu se incarca la nota de plata. Sugerez dlui Tolontan sa ia la rand orice activitate unde este implicat statul , in special acolo unde guvernantii se lauda: ce bine stam, ce specialisti avem , ce investitii am facut , ce performante mondiale avem si o sa gaseasca numai furturi sau banii cheltuiti aiurea si anume cu milioanele de euro. Treziti-va va rog din naivitate, tot ce este legat de stat se fura sau se plateste de 10 ori pretul mai mare!
    • Like 4
  • Imi place ca vorbim de procente - x la suta aia, y cealalta, mai bagam si o virgula sa aratam ca ne-am facut temele. Intrebarea mea este urmatoarea - cumva Basescu (operatie hernie la Viena) si Ponta (genunchi la Istanbul) de frica nu s-au tratat in spitalele romanesti? Alea cu conditii europene? Pentru mine, contribuabil amarat, nu este mai simplu sa mor direct decat sa mai chinui ministerul si ziaristii cu procente? Eu zic altfel - Toti cei care au avut functii de conducere in absolut toate institutiile statului si regiilor autonome, si toti cei care au averi mai mari de 1mil Euro din ultimii 25 de ani sa se incoloneze catre tribunal. Capete de acuzare? Pai, sa vedem: subminarea economiei, privatizari frauduloase, trafic de influenta, trafic de substante periculoasa, spalare de bani, mita, crima, neglijenta in serviciu, delapidare, sperjur. Macar 2 ani cu suspendare. Insa din pacate, campania electorala a inceput si gunoaiele se infing iarasi la ciolan. De la Colectiv incoace, imi scade increderea in stat (cata mai era), in institutii, in oameni, chiar si in mine. Nici de iesit in strada nu-mi mai vine. Pentru ce? Pentru 4-5 ore in 4-5 zile? Timp in care scursurile baga capul la cutie sa treaca furtuna? Sa fie primit. Decat asigurare de sanatate mai bine imi cumpar direct sicriu si coliva.
    • Like 7


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult