Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Tolontan: După ce establishmentul medical a năvălit la TV, în primul rând la „Sinteza zilei”, să ne calce în picioare, am primit un mesaj

Este cunoscut, pe scurt, drept scandalul dezinfectanților. Pe lung, e vorba despre seria de anchete prin care Cătălin Tolontan și echipa de jurnaliști de investigații de la Gazeta Sporturilor au arătat că spitalele din România folosesc pe scară largă dezinfectanții proveniți de la firma Hexi Pharma, dezinfectanți în care substanțele active au fost diluate de până la zece ori. Pe scurt, din nou, este vorba despre un sistem. Un sistem care eșuează să îi protejeze pe cei care contează cu adevărat: pacienții. 

„Nu ne-am dus după o firmă, așa cum a simțit jurnalista Mona Dîrțu într-un comentariu de marți (n.r. 27 aprilie) pe fb, ci după sistem”, scriau, într-una dintre anchete, jurnaliștii care au realizat seria de investigații despre Hexi Pharma.

Într-un interviu pentru Republica.ro, jurnalistul Cătălin Tolontan spune că totul a început în decembrie 2015, cu un mesaj.

„După ce am publicat, în decembrie 2015, mărturia unui medic de la Spitalul de Arși, despre „bomba biologică în care au fost tratați răniții de la Colectiv”, establishmentul medical a sărit ca ars. Și au năvălit pe la televizoare, în primul rând la „Sinteza zilei”, ca să ne calce în picioare. Atunci am primit un mesaj de la un om din interiorul Hexi Pharma: „Dacă vreți să aflați mai multe despre un alt factor crucial al infecțiilor spitalicești, căutați-mă!”. Ne-am întâlnit de câteva ori și a căpătat încredere. Ne-a dat rețetele din care rezulta că se produc dezinfectanți diluați. Totul părea greu de crezut pentru că eram convinși că statul controlează și că așa ceva nu e posibil”, povestește jurnalistul. Au urmat cinci luni de investigații și interviuri „De fiecare dată când discutam cu cineva, în birou se crispau, negau, spuneau „Asta ne cere legea, mai mult nu putem”. Apoi insistau să ne conducă pe hol. Acolo ne luau de umeri și ne spuneau: „- Continuați, vă rugăm continuați!”. Păi se referă și la jobul dumneavoastră! „- Nu-i nimic, continuați vă rugăm, nu vă lăsați!”. Asta se întâmplă până la cele mai de sus etaje ale sistemului sanitar. Poate că e și ipocrizie, dar mai e ceva: sentimentul de sufocare din care, fie ce-o fi, trebuie ieșit. E sentimentul medicilor, al directorilor, al celor din minister”, spune Cătălin Tolontan.

Redăm mai jos interviul integral:

În opinia dvs, care este felul în care autoritățile (Ministerul Sănătății, Parchetul, DNA, DIICOT) ar fi trebuit să acționeze în urma seriei de anchete legate de Hexi Pharma?

Nici un jurnalist nu poate asigura serviciul pe care statul eșuează să-l asigure. Nu știm cum trebuiau să acționeze autoritățile. Ne străduim să rămânem în limitele profesiei noastre.

Dar sutele de spitale în care sunt folosite soluțiile dezinfectante fabricate de Hexi Pharma?

Apropo de spitale, putem să oferim publicului un insight din cele 5 luni cât a durat de când a început investigația și până la publicare. Ca să înțeleagă mai bine care este atmosfera. De fiecare dată când discutam cu cineva, în birou se crispau, negau, spuneau „Asta ne cere legea, mai mult nu putem”. Apoi insistau să ne conducă pe hol. Acolo ne luau de umeri și ne spuneau: „Continuați, vă rugăm continuați!”. Păi se referă și la jobul dumneavoastră! „Nu-i nimic, continuați vă rugăm, nu vă lăsați!”. Asta se întâmplă până la cele mai de sus etaje ale sistemului sanitar. Poate că e și ipocrizie, dar mai e ceva: sentimentul de sufocare din care, fie ce-o fi, trebuie ieșit. E sentimentul medicilor, al directorilor, al celor din minister.

Dacă pui pe o tablă, noi am făcut această experiență, numele instituțiilor care au știut, pe documente, despre neregulile acestor firme și au tăcut, te gândești cum se numește asta?! Există un cuvânt, dar ți-e și teamă să-l scrii că poți fi considerat nebun. Mai strângem mărturii.

Care este cel mai just curs al evenimentelor pe care vi l-ați imaginat atunci când ați început să publicați seria de anchete? În ce măsură seamănă acesta cu ceea ce se întâmplă acum?

Ne așteptam ca Guvernul să reacționeze mai rapid și mai ferm în sensul protejării pacienților. Chiar dacă ar fi reală cifra de 5%, dar nu e, 5% dintre pacienți înseamnă 200.000 dintre românii internați pe an, dintre care 40.000 sunt copii. Cunoașteți vreun un medicament din această lume care să aibă incidență de efecte periculoase de 5%?! Este enorm.

Ați dezvăluit faptul că încă din anul 2012 autoritățile au avut informații despre posibile infracțiuni comise de Dan Condrea fără să facă absolut nimic cu ele. 

Dacă pui pe o tablă, noi am făcut această experiență, numele instituțiilor care au știut, pe documente, despre neregulile acestor firme și au tăcut, te gândești cum se numește asta?! Există un cuvânt, dar ți-e și teamă să-l scrii că poți fi considerat nebun. Mai strângem mărturii.

În opinia dvs, care erau șansele ca folosirea unor substanțe diluate să continue atâta vreme, fără complicitatea oamenilor cu putere de decizie din sistemul de sănătate și a medicilor?

Ancheta a pornit așa. După ce am publicat, în decembrie 2015, mărturia unui medic de la Spitalul de Arși, despre „bomba biologică în care au fost tratați răniții de la Colectiv”, establishmentul medical a sărit ca ars. Și au năvălit pe la televizoare, în primul rând la „Sinteza zilei”, ca să ne calce în picioare. Atunci am primit un mesaj de la un om din interiorul Hexi Pharma: „Dacă vreți să aflați mai multe despre un alt factor crucial al infecțiilor spitalicești, căutați-mă!”. Ne-am întâlnit de câteva ori și a căpătat încredere. Ne-a dat rețetele din care rezulta că se produc dezinfectanți diluați. Totul părea greu de crezut pentru că eram convinși că statul controlează și că așa ceva nu e posibil. Ne-a luat luni ca să înțelegem sistemul și ca toate autoritățile să admită că statul nu a făcut, în ultimul deceniu, nici măcar un singur test de concentrație! Ni se pare cel mai important lucru pe care l-am spus oamenilor! Din momentul în care statul, spitalele și medicii abdică, totul e posibil. Cum spunea un comentator pe blogul unde postăm investigația: Condrea este trăgaciul, dar mâna e a statului.

Nu doar în România, ci peste tot se luptă împotriva înrobirii profesiei medicale în fața industriei pharma. Chiar și medicii au o problemă cu asta. Că nu te duci la Facultatea de Medicină ca sa fii aliatul companiilor, ci sprijinul pacienților. Medicii au o etică despre care eu sunt convins că va învinge.

Jurnaliștii de investigații au arătat de-a lungul timpului relația de dependență pe care medicii o au față de firmele private (care le plătesc, de pildă, deplasări scumpe la congrese). Cum se poate tăia această legătură păguboasă și periculoasă pentru pacient?

Așa cum pompierii considerau că e normal să fie sponsorizați de cei pe care îi controlează, și de acest lucru știa și Raed Arafat, la fel în domeniul medical se consideră că e normal. E o discuție largă în toată lumea. Sentimentul meu e că lucrurile acestea vor înceta pentru că oamenii nu mai înghit asta. Nu doar în România, ci peste tot se luptă împotriva înrobirii profesiei medicale în fața industriei pharma. Chiar și medicii au o problemă cu asta. Că nu te duci la Facultatea de Medicină ca sa fii aliatul companiilor, ci sprijinul pacienților. Medicii au o etică despre care eu sunt convins că va învinge.

Din știința dvs, câți Dan Condrea mai există în România?

Nu știu. Dar știu că, pentru fiecare Dan Condrea, există sute de români care muncesc din greu și-și respectă semenii. Aseară m-a sunat Mirela Neag, colega mea. Era tuflită. „Ești obosită?”, o întreb. „Nu. Am plâns. Am recitit ce am scris azi, le-am revăzut imaginile ăstora și nu-mi vine să cred pe mâna cui ne-am lăsat cu toții. O țară întreagă la cheremul unor psihopați!”.

Suntem conștienți că este cea mai riscantă anchetă a noastră din ultimii 20 de ani. La modul propriu. Dacă te uiți la biografia lor, la faptul că unii sunt deja a doua oară în închisoare, la povestea cu rackeții din Republica Moldova, cu firmele din Cipru și din Bulgaria, te gândești un pic și la riscuri. E prima oară când reflectăm serios la pericole fizice

Ce presiuni au existat asupra jurnaliștilor Gazetei în timpul documentării și publicării anchetelor?

Nu au existat, dar suntem conștienți că este cea mai riscantă anchetă a noastră din ultimii 20 de ani. La modul propriu. Dacă te uiți la biografia lor, la faptul că unii sunt deja a doua oară în închisoare, la povestea cu rackeții din Republica Moldova, cu firmele din Cipru și din Bulgaria, te gândești un pic și la riscuri. E prima oară când reflectăm serios la pericole fizice. Și mai e un motiv: oameni atât de lipsiți de discernământ și de empatie sunt capabili de orice. Ei nu mai au mare lucru de pierdut.

Ce v-a făcut să continuați, să mergeți, cum scria jurnalista Mona Dîrțu, după sistem?

Acesta e genul de anchetă jurnalistică și de sentimente profesionale pe care eu, Mirela și alți colegi de la Gazeta Sporturilor le-am trăit de multe ori. Dar e prima de asemenea proporții pentru colegul nostru Răzvan Luțac. Răzvan a avut o contribuție decisivă. El are 23 de ani și e deja de 7 ani în redacție. Și mă simt mândru că un tânăr jurnalist de 23 de ani a adus oamenilor atâta informație. Când prinții Sănătății și regii comerțului cu dezinfectante se vor întreba de unde li s-a tras, să lase prostiile cu străinii, serviciile sau cine știe ce interese. Să afle asta: un jurnalist de 23 de ani i-a scos la iveală! Se schimbă generațiile și, într-un fel, investigația asta care nu ar fi existat niciodată fără Colectiv, este moștenirea pe care noi o lăsăm ziariștilor mai tineri. Ei trebuie motivați, e vremea lor să meargă după sistem! Și cred că e valabil în toată România, în toate profesiile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Tolo într-un articol recent făcea referire la un algoritm al corupției ,este perfect adevărat ,așa cum eu îmi dau seama când citesc un cod unde este eroarea așa au procedat și ei în anchetele lor :)) Sistemul din România a început să dea erori la greu, vizibile de un tânăr de 23 de ani ,fabulos !!! Mă aștept ca unul din Spitalul Santa Maria să-i dea în curând un mesaj ,atunci vom vedea cu adevărat magnitudinea corupției din sistemul de sănătate !!!!!
    • Like 0
  • F bun articolul. Da e nevoie ca tinerii să desconspire metodele infracționale ale seniorilor. Cu atât mai mult dacă au capacitatea intelectuală și posibilitatea accederii la informații greu de obținut pt cetățenii de rând.
    • Like 2
  • Urmeaza importurile nu? Asta a fost scopul? Jurnalistii de ancheta trebuiau sa fie in primul rand romani. Romania nu mai fabrica multe lucruri, aceasta linie trebuia salvata.
    • Like 1
  • Toata stima pentru acest material.
    • Like 1
  • Belcin check icon
    Ha...HA...dar sa vedeti CAT COSTA INTRETINEREA SPITALELOR, iar investitiile ...vorba aia ..HA..HA..preturile la paturi,lenjerie...reparatii instalatii sanitare...mai doriti realitati?? mai intrebati in dreapta ?? sau stanga??
    • Like 1
    • @ Belcin
      Găsești răspunsul tot în republica, nu trebuie să cauți prea departe: https://republica.ro/liviu-muntean-managerul-spitalului-de-copii-din-brasov-zin-urmatorii-ani-vom-fi-un-popor-de-bolnavi-analfabeti
      „- Ați declarat la un moment dat că ați preluat spitalul pe care îl conduceți cu o datorie de un milion de euro și ați reușit să o achitați în primul an. Cum ați reușit?
      - Cumpărând la prețul cel mai mic și încercând să limitez cheltuielile acolo unde mi s-a părut mie că exista risipă. În plus, am găsit înțelegere la Casa de asigurări și am avut un contract bun pentru spital.”
      Ca de obicei, omul sfințește locul. Ori îl împute...
      • Like 0
  • Daca in Romania se vrea ca totul sa mearga bine atunci ar trebui ca cei pusi in anumite functii sa raspunda pentru nepasare cu care trateaza obligatile de serviciu .Cei care pun viata multor oameni in pericol de moarte nu cumva e un fel de genocid

    • Like 0
  • Si totusi, cine ne condamna la moarte? De ce politicienii tac? Cati dintre decidentii politici fac parte din aceasta cardasie? De ce au murit copiii infectati cuSHU......?
    • Like 0
  • Tudor check icon
    Ce spitale bre? Pe mine ma apara dumnezeu de boli, nu ca pe voi, necredinciosilor! Lasati spitalele si bagati la catedrala, ca sanatatea vine de la sine.
    • Like 1
    • @ Tudor
      Dacă 3 mil. de bizoni au semnat gluma aia proastă de modificare a constituției... riști să fii luat în serios cu catedrala! Greu cu ironiile în Românistan. ;)
      • Like 0
  • Situație asemănătoare și la autostrăzi și peste tot unde se licitează contracte din bani publici .Pentru a acoperii mita data, firmele câștigătoare fac rabat la calitatea materialelor si a lucrărilor ceace duce la calitatea proastă a lucrării!!! Tipic Românesc am putea spune,numai că în cazul autostrăzilor este vorba de concerne internaționale care aplica aceste metode strict în spiritul la care făceam referire mai sus.Este un sistem perfecționat în anii trecuți de la revoluție și din care singura șansă să scapi după ce ai intrat este ...frânghia agatata de gât. Numai ca nu merită acest sacrificiu atâta timp cât cel care a furat o găină face pârnaie de trei ori mai multă decât cei care fură zeci ...sute...de milioane de €.
    • Like 3
    • @ Ioan Stan
      Belcin check icon
      Pai de la o gaina ce sa iei?? ..ce sa..dai??
      • Like 1
  • Sa vedem daca sistenul mafiot va rezista. Marea mea dezamagire este atitudinea romanului in fata coruptiei. Sunt foarte intelegatori cu cei corupti si incep sa fiu sigur ca acestia sunt un model de succes pt cei mai multi dintre noi. In general , romanul nu fura de frica.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult