Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Dificultăți și adaptare. Prețul energiei și luminița de la capătul tunelului

electricity

Foto ANP / ddp USA / Profimedia

Chiar dacă încă e prețul ridicat la energia electrică și luminița de la capătul tunelului a început să pălească, este benefic pentru noi toți să nu o lăsăm să se stingă. Am tot vorbit despre necesitatea de a ne concentra pe soluții. Însă e mai ușor de spus decât de făcut. Mai ales atunci când, fără să vrem, atenția ne este îndreptată cu precădere spre probleme de tot felul și din toate direcțiile.

Vorba veche spune că „speranța moare ultima”. Însă speranța ar trebui susținută de acțiune. Prin urmare, ne este util să trecem în revistă realitatea curentă și a ne elibera energia pentru soluții și planuri de viitor. Unele sunt în controlul nostru, altele nu. Pe acestea din urmă e cel mai util să le punem de-o parte și să direcționăm capacitatea noastră către cele din prima categorie.

Să începem cu prețul la energia electrică. În continuare este foarte ridicat. Efectele sale asupra economiei au creat în anumite sectoare presiuni foarte mari și reduceri semnificative de activitate. Iar în viața noastră acest preț mărit la energie s-a reflectat în facturi care au dat peste cap toate bugetele și creează îngrijorare pentru ce urmează.

Bineînțeles, o astfel de situație a dus la pierderea încrederii într-un viitor care să fie măcar ca trecutul recent – cel de dinaintea pandemiei. Altfel spus, resimțim îndepărtarea speranței sau a celebrei luminițe de la capătul tunelului.

Cum procedăm fiecare dintre noi să trecem peste această perioadă cu bine? Știți vorba românească „întotdeauna a fost să fie cumva”? Ei bine, așa este acum. N-avem încotro și trebuie să plecăm de la situația actuală.

Prețul la energie se zbate acum între intenția de plafonare și cea de liberalizare. Altfel spus, dacă se decide un preț sau dacă se lasă piața să îl stabilească în funcție de cerere și ofertă. Ambele soluții au argumente în a le susține și a le combate. Un lucru este cert: astăzi efectul se resimte în facturi, în costul vieții și în locuri de muncă plătite din ce în ce mai greu, astfel încât să acopere efectul inflației.

Avem perspectiva internă legată de potențialul nostru ca țară de a ne asigura resursele necesare. Și nu stăm rău la acest capitol. Mai avem și perspectiva externă, dată de interconectarea economiilor, ceea ce face ca modelele de trecere prin criză adoptate de alte țări să fie analizate și la noi.

Soluția trebuie să fie adaptată realităților noastre și mai ales să fie luată la momentul potrivit. Pentru că orice decizie luată la timp scutește pierderi și cheltuieli inutile viitoare. Acest subiect nu mai este unul de doctrină politică de dreapta sau stânga, ci este o provocare de testare a maturității pentru orice clasă politică confruntată cu aceste probleme. Nu întâmplător am discutat și voi continua să revin asupra importanței leadership-ului. Aceste vremuri ne obligă să găsim și să promovăm oameni puternici, competenți și onești față de responsabilitățile asumate. Lucru la fel de valabil în domeniul public, ca și în cel privat.

În cartea sa „Priviri din înalt”, Daniel Meurois spune că disconfortul domnește întotdeauna în timpul apariției unei stări de mai bine. Dă și un exemplu: deranjul dintr-un apartament sau o casă în timpul renovării, care va conduce apoi la un confort suplimentar. Este corectă afirmația cu mențiunea că lucrările de reparație au un timp limitat și cât de cât predictibil. Ceea ce așteptăm și în cazul de față. Iar toate părțile implicate în rezolvarea acestei crize trebuie să înțeleagă acest lucru. Oricine poate contribui la depășirea momentului trebuie să acționeze acum.

Până atunci este benefic să avem fiecare încredere în noi înșine și în capacitatea de a face față provocărilor prin care trecem. Să nu abandonăm căutarea de soluții și de identificare a oportunităților inerente trecerii printr-o perioadă de criză. Sigur, prima impresie este că e imposibil sau foarte greu. Însă dacă reușim să credem că noi suntem parte din soluție, vom menține vizibilă luminița de la capătul tunelului și din ce în ce mai apropiată.

Articol publicat inițial pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult