Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Dificultăți și adaptare. Prețul energiei și luminița de la capătul tunelului

electricity

Foto ANP / ddp USA / Profimedia

Chiar dacă încă e prețul ridicat la energia electrică și luminița de la capătul tunelului a început să pălească, este benefic pentru noi toți să nu o lăsăm să se stingă. Am tot vorbit despre necesitatea de a ne concentra pe soluții. Însă e mai ușor de spus decât de făcut. Mai ales atunci când, fără să vrem, atenția ne este îndreptată cu precădere spre probleme de tot felul și din toate direcțiile.

Vorba veche spune că „speranța moare ultima”. Însă speranța ar trebui susținută de acțiune. Prin urmare, ne este util să trecem în revistă realitatea curentă și a ne elibera energia pentru soluții și planuri de viitor. Unele sunt în controlul nostru, altele nu. Pe acestea din urmă e cel mai util să le punem de-o parte și să direcționăm capacitatea noastră către cele din prima categorie.

Să începem cu prețul la energia electrică. În continuare este foarte ridicat. Efectele sale asupra economiei au creat în anumite sectoare presiuni foarte mari și reduceri semnificative de activitate. Iar în viața noastră acest preț mărit la energie s-a reflectat în facturi care au dat peste cap toate bugetele și creează îngrijorare pentru ce urmează.

Bineînțeles, o astfel de situație a dus la pierderea încrederii într-un viitor care să fie măcar ca trecutul recent – cel de dinaintea pandemiei. Altfel spus, resimțim îndepărtarea speranței sau a celebrei luminițe de la capătul tunelului.

Cum procedăm fiecare dintre noi să trecem peste această perioadă cu bine? Știți vorba românească „întotdeauna a fost să fie cumva”? Ei bine, așa este acum. N-avem încotro și trebuie să plecăm de la situația actuală.

Prețul la energie se zbate acum între intenția de plafonare și cea de liberalizare. Altfel spus, dacă se decide un preț sau dacă se lasă piața să îl stabilească în funcție de cerere și ofertă. Ambele soluții au argumente în a le susține și a le combate. Un lucru este cert: astăzi efectul se resimte în facturi, în costul vieții și în locuri de muncă plătite din ce în ce mai greu, astfel încât să acopere efectul inflației.

Avem perspectiva internă legată de potențialul nostru ca țară de a ne asigura resursele necesare. Și nu stăm rău la acest capitol. Mai avem și perspectiva externă, dată de interconectarea economiilor, ceea ce face ca modelele de trecere prin criză adoptate de alte țări să fie analizate și la noi.

Soluția trebuie să fie adaptată realităților noastre și mai ales să fie luată la momentul potrivit. Pentru că orice decizie luată la timp scutește pierderi și cheltuieli inutile viitoare. Acest subiect nu mai este unul de doctrină politică de dreapta sau stânga, ci este o provocare de testare a maturității pentru orice clasă politică confruntată cu aceste probleme. Nu întâmplător am discutat și voi continua să revin asupra importanței leadership-ului. Aceste vremuri ne obligă să găsim și să promovăm oameni puternici, competenți și onești față de responsabilitățile asumate. Lucru la fel de valabil în domeniul public, ca și în cel privat.

În cartea sa „Priviri din înalt”, Daniel Meurois spune că disconfortul domnește întotdeauna în timpul apariției unei stări de mai bine. Dă și un exemplu: deranjul dintr-un apartament sau o casă în timpul renovării, care va conduce apoi la un confort suplimentar. Este corectă afirmația cu mențiunea că lucrările de reparație au un timp limitat și cât de cât predictibil. Ceea ce așteptăm și în cazul de față. Iar toate părțile implicate în rezolvarea acestei crize trebuie să înțeleagă acest lucru. Oricine poate contribui la depășirea momentului trebuie să acționeze acum.

Până atunci este benefic să avem fiecare încredere în noi înșine și în capacitatea de a face față provocărilor prin care trecem. Să nu abandonăm căutarea de soluții și de identificare a oportunităților inerente trecerii printr-o perioadă de criză. Sigur, prima impresie este că e imposibil sau foarte greu. Însă dacă reușim să credem că noi suntem parte din soluție, vom menține vizibilă luminița de la capătul tunelului și din ce în ce mai apropiată.

Articol publicat inițial pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult