Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Digitalizarea, cel mai bun vaccin pentru economie împotriva pandemiei. „Poți angaja de oriunde din România, ăsta va fi un mare avantaj. În felul ăsta vin venituri și în zonele mai puțin dezvoltate”

Munca de acasa

Foto: Guliver/ Getty Images

Anul trecut pe vremea asta, mall-urile și clădirile de birouri erau pline, la restaurantele din centru de abia reușeai să-ți faci o rezervare, iar oamenii stăteau la coadă pentru film și popcorn. Avioanele low-cost, cu locurile ocupate până la 1, aterizau fără încetare pe pistele aeroportului Otopeni, doar pentru a prelua alți turiști și a-i duce spre Europa. În doar câteva luni, lucrurile aveau să se schimbe, iar pandemia avea să schimbe felul oamenilor de a trăi, de a lucra, de a circula și de a face business.

„Acesta a fost principalul efect al crizei. Un experiment global de muncă online, care se pare că merge”

Când cercetătorii vor găsi o modalitate de a ține virusul sub control, unele sectoare ale economiei vor continua să funcționeze ca înainte, iar oamenii vor reveni la o bună parte din obiceiurile lor. Vor continua să meargă la restaurante și la petreceri, vor pleca iar în vacanță. Însă unele schimbări, care implică inovația, digitalizarea unor servicii - de la comenzile online până la cursurile la distanță și telemunca vor deveni permanente, vor deschide noi posibilități atât la nivel individual, cât și global și vor pune noi provocări, crede analistul financiar Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA și vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România. 


„Sunt foarte multe activități care înainte de criză păreau imposibil de făcut din altă parte decât de la birou, iar astăzi sunt făcute de acasă. Acesta a fost principalul efect al crizei. Un experiment global de muncă online, care se pare că merge. Mă uitam la CNN, iar cei care vorbeau sau transmiteau știrile de acasă. Mă uitam la convenția partidului Democrat, care a trebuit transmisă live, unde politicienii vorbeau de acasă”, remarcă analistul financiar. Faptul că experimentul a fost reușit se vede în deciziile unor companii mari, în special din domeniul tehnologiei, dar nu numai, de a le permite angajaților să lucreze de acasă. „Zilele trecute era o știre referitoare la Microsoft, care le dă angajaților posibilitatea de a lucra în permanență de acasă. Ce înseamnă acest lucru? 

O reducere foarte mare a costurilor de spațiu: nu mai ai nevoie de chirie, de utilități, de aer condiționat, de curățenie. Tot la Microsoft, salariatul poate să lucreze și din alt oraș și ne apropiem de momentul în care se va putea lucra așa și la nivel internațional. Probabil că, într-un an, după ce va trece această criză, companiile se vor gândi la expansiunea și la recrutarea de muncă calificată la distanță. Iar plaja de selecție a personalului devine globală. Pentru țările din UE nu mai au nevoie de niciun fel de permis de muncă: asta face piața muncii extrem de flexibilă și de eficientă”, explică analistul.

În condițiile în care nevoia de spații de birouri se reduce și nevoia de spațiu de locuit crește, am putea asista la transformarea unor clădiri office în clădiri de apartamente.

„Poți angaja de oriunde din România, ăsta va fi un mare avantaj. În felul ăsta vin venituri și în zonele mai puțin dezvoltate”

De curând, o bancă din România dădea un anunț în care spunea că angajează personal pe domeniul IT pentru a lucra exclusiv online. În aceste condiții, vremurile în care un tânăr dintr-un oraș românesc de provincie se va putea angaja la o companie dintr-un centru economic puternic, fără să se mute acolo, nu mai par atât de îndepărtate. Astfel se deschide calea către reducerea disparităților economice dintre diferitele zone ale țării. 

„Poți angaja de oriunde din România, ăsta va fi un mare avantaj. În felul ăsta vin venituri și în zonele mai puțin dezvoltate, nu vor mai rămâne concentrate în marile orașe. Și București, și Cluj au PIB pe cap de locuitor peste media Uniunii Europene, pe când România este mult sub media Uniunii Europene. Nu va mai rămâne bogăția concentrată, ci va merge și către alte părți”, crede vicepreședintele CFA. Pe de altă parte, companiile care lucrează în România ar putea avea o concurență în angajatorii străini care caută profesioniști pentru a lucra la distanță.

S-au întors acasă, dar au continuat să lucreze pentru angajatorii din străinătate

Adrian Codirlașu spune că există date care arată că în perioada pandemiei s-au întors acasă români care au continuat să lucreze pentru angajatorii lor din străinătate. „Mă uitam pe cifrele de balanță de plăți și intrările erau cu jumătate de miliard mai mari decât anul trecut, în perioada ianuarie-august. Practic, într-o perioadă de criză, în care economia scade, au venit mai mulți bani de la români în România. Eu cred că s-a întâmplat și acest lucru, lucrează din România mulți. Dar, e adevărat, acest lucru este valabil doar pentru joburile care cer o anumită calificare”, spune el.

„Cu cât sunt mai multe tranzacții prin sistemul bancar, cu atât mai bine”

Perioada pandemiei a stimulat inovația, a favorizat industriile puternic digitalizate și le-a forțat și pe cele mai slab digitalizate să își mute afacerile în online. Elocvent este faptul că până și administrațiile fiscale și autoritățile locale le-au cerut cetățenilor să-și plătească taxele online. A fost încurajată plata cu cardul, ceea ce a ajutat la combaterea evaziunii fiscale. „Cu cât sunt mai multe tranzacții prin sistemul bancar, cu atât mai bine, pentru că acestea lasă urme”, subliniază analistul.

Unul dintre domeniile care au prosperat în vremea pandemiei este comerțul online, iar partea de consum va rămâne schimbată permanent, după aceste luni. 

Ascensiunea comerțului online și dezvoltarea segmentului de logistică

„Majoritatea companiilor au făcut investiții și livrează online, acum toate supermarketurile livrează acasă, chiar dacă nu o făceau înainte. Oamenii și-au dat seama că pot să cumpere online electronice, jucării, alimente și detergenți și că le este mai comod așa. Spațiul de magazin fizic s-ar putea diminua, dar, odată cu creșterea comerțului online, crește un nou segment, cel de logistică - îți trebuie o logistică substanțială ca să poți livra o grămadă de produse, în diferite locuri”, subliniază Adrian Codirlașu.

Digitalizarea serviciilor a dus la nevoia de a inova: astăzi, posibilitatea de a folosi drone pe post de curieri este mai apropiată ca niciodată. Procesul de automatizare, aflat deja în curs de câțiva ani, a accelerat, în timp scurt, la un ritm care nu putea fi prevăzut înainte. „Tot mai multe companii aleg să automatizeze și le va fi ușor să își desfășoare activitatea în eventualitatea unui alt val de pandemie.

Mulți investesc în roboți software care să facă o muncă repetitivă de birou. Și aici o companie românească, UIPath este liderul global. La precedenta rundă de finanțare, valora un miliard și ceva. Acum, când s-a finanțat în 2020, atinsese o valoare de 10 miliarde, a crescut de 10 ori în doi ani.

Pandemia a accelerat niște tendințe care deja existau, dar era nevoie de mulți bani și multe investiții pentru a le implementa. Forțați de criză, toți au investit sume mari de bani ca să poată să-și desfășoare în continuare activitatea. S-a investit în tot ce înseamnă tehnologie de comunicații. Și vedem cum companiile care le oferă ating maxime istorice”, explică analistul financiar.

Se deschide posibilitatea de a studia la distanță la universități mari

Domeniile câștigătoare ale crizei s-au bazat pe cunoștințe tehnologice și competențe înalte, vitale pentru perioada următoare, pe care școala eșuează adesea să le formeze - gândirea critică, abilitatea de a rezolva probleme complexe, capacitatea de a inova. Așadar, educația va juca un rol esențial în perioada următoare, la înălțimea căruia trebuie să se ridice în timp ce trece la rându-i printr-un proces de transformare digitală.

Pentru universitățile mari din lume, experimentul învățării la distanță a reprezentat inițial o provocare, însă deschide acum o oportunitate uriașă.

„Universitățile americane fac un test de învățare la distanță, multe au ținut cursurile exclusiv online. Dacă le iese acest experiment, piața lor devine imensă. Practic, poți reduce taxele de școlarizare și pot atrage mult mai mulți studenți la nivel global. iar aceasta va fi următoare mare disrupție în învățământul universitar.”

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Vad numai plusuri si fara minusuri. Chiar atat de aspirational este sa lucrezi de acasa din bucatarie, sotia din dormitor si copii din living?! Chiar toti ne vom permite sa cumparam apartamente mai mari cu 2-3 camere pentru birouri si "clasa copiilor".
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult