Digitalizarea, cel mai bun vaccin pentru economie împotriva pandemiei. „Poți angaja de oriunde din România, ăsta va fi un mare avantaj. În felul ăsta vin venituri și în zonele mai puțin dezvoltate”

Foto: Guliver/ Getty Images

Anul trecut pe vremea asta, mall-urile și clădirile de birouri erau pline, la restaurantele din centru de abia reușeai să-ți faci o rezervare, iar oamenii stăteau la coadă pentru film și popcorn. Avioanele low-cost, cu locurile ocupate până la 1, aterizau fără încetare pe pistele aeroportului Otopeni, doar pentru a prelua alți turiști și a-i duce spre Europa. În doar câteva luni, lucrurile aveau să se schimbe, iar pandemia avea să schimbe felul oamenilor de a trăi, de a lucra, de a circula și de a face business.

„Acesta a fost principalul efect al crizei. Un experiment global de muncă online, care se pare că merge”

Când cercetătorii vor găsi o modalitate de a ține virusul sub control, unele sectoare ale economiei vor continua să funcționeze ca înainte, iar oamenii vor reveni la o bună parte din obiceiurile lor. Vor continua să meargă la restaurante și la petreceri, vor pleca iar în vacanță. Însă unele schimbări, care implică inovația, digitalizarea unor servicii - de la comenzile online până la cursurile la distanță și telemunca vor deveni permanente, vor deschide noi posibilități atât la nivel individual, cât și global și vor pune noi provocări, crede analistul financiar Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA și vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România. 

„Sunt foarte multe activități care înainte de criză păreau imposibil de făcut din altă parte decât de la birou, iar astăzi sunt făcute de acasă. Acesta a fost principalul efect al crizei. Un experiment global de muncă online, care se pare că merge. Mă uitam la CNN, iar cei care vorbeau sau transmiteau știrile de acasă. Mă uitam la convenția partidului Democrat, care a trebuit transmisă live, unde politicienii vorbeau de acasă”, remarcă analistul financiar. Faptul că experimentul a fost reușit se vede în deciziile unor companii mari, în special din domeniul tehnologiei, dar nu numai, de a le permite angajaților să lucreze de acasă. „Zilele trecute era o știre referitoare la Microsoft, care le dă angajaților posibilitatea de a lucra în permanență de acasă. Ce înseamnă acest lucru? 

O reducere foarte mare a costurilor de spațiu: nu mai ai nevoie de chirie, de utilități, de aer condiționat, de curățenie. Tot la Microsoft, salariatul poate să lucreze și din alt oraș și ne apropiem de momentul în care se va putea lucra așa și la nivel internațional. Probabil că, într-un an, după ce va trece această criză, companiile se vor gândi la expansiunea și la recrutarea de muncă calificată la distanță. Iar plaja de selecție a personalului devine globală. Pentru țările din UE nu mai au nevoie de niciun fel de permis de muncă: asta face piața muncii extrem de flexibilă și de eficientă”, explică analistul.

În condițiile în care nevoia de spații de birouri se reduce și nevoia de spațiu de locuit crește, am putea asista la transformarea unor clădiri office în clădiri de apartamente.

„Poți angaja de oriunde din România, ăsta va fi un mare avantaj. În felul ăsta vin venituri și în zonele mai puțin dezvoltate”

De curând, o bancă din România dădea un anunț în care spunea că angajează personal pe domeniul IT pentru a lucra exclusiv online. În aceste condiții, vremurile în care un tânăr dintr-un oraș românesc de provincie se va putea angaja la o companie dintr-un centru economic puternic, fără să se mute acolo, nu mai par atât de îndepărtate. Astfel se deschide calea către reducerea disparităților economice dintre diferitele zone ale țării. 

„Poți angaja de oriunde din România, ăsta va fi un mare avantaj. În felul ăsta vin venituri și în zonele mai puțin dezvoltate, nu vor mai rămâne concentrate în marile orașe. Și București, și Cluj au PIB pe cap de locuitor peste media Uniunii Europene, pe când România este mult sub media Uniunii Europene. Nu va mai rămâne bogăția concentrată, ci va merge și către alte părți”, crede vicepreședintele CFA. Pe de altă parte, companiile care lucrează în România ar putea avea o concurență în angajatorii străini care caută profesioniști pentru a lucra la distanță.

S-au întors acasă, dar au continuat să lucreze pentru angajatorii din străinătate

Adrian Codirlașu spune că există date care arată că în perioada pandemiei s-au întors acasă români care au continuat să lucreze pentru angajatorii lor din străinătate. „Mă uitam pe cifrele de balanță de plăți și intrările erau cu jumătate de miliard mai mari decât anul trecut, în perioada ianuarie-august. Practic, într-o perioadă de criză, în care economia scade, au venit mai mulți bani de la români în România. Eu cred că s-a întâmplat și acest lucru, lucrează din România mulți. Dar, e adevărat, acest lucru este valabil doar pentru joburile care cer o anumită calificare”, spune el.

„Cu cât sunt mai multe tranzacții prin sistemul bancar, cu atât mai bine”

Perioada pandemiei a stimulat inovația, a favorizat industriile puternic digitalizate și le-a forțat și pe cele mai slab digitalizate să își mute afacerile în online. Elocvent este faptul că până și administrațiile fiscale și autoritățile locale le-au cerut cetățenilor să-și plătească taxele online. A fost încurajată plata cu cardul, ceea ce a ajutat la combaterea evaziunii fiscale. „Cu cât sunt mai multe tranzacții prin sistemul bancar, cu atât mai bine, pentru că acestea lasă urme”, subliniază analistul.

Unul dintre domeniile care au prosperat în vremea pandemiei este comerțul online, iar partea de consum va rămâne schimbată permanent, după aceste luni. 

Ascensiunea comerțului online și dezvoltarea segmentului de logistică

„Majoritatea companiilor au făcut investiții și livrează online, acum toate supermarketurile livrează acasă, chiar dacă nu o făceau înainte. Oamenii și-au dat seama că pot să cumpere online electronice, jucării, alimente și detergenți și că le este mai comod așa. Spațiul de magazin fizic s-ar putea diminua, dar, odată cu creșterea comerțului online, crește un nou segment, cel de logistică - îți trebuie o logistică substanțială ca să poți livra o grămadă de produse, în diferite locuri”, subliniază Adrian Codirlașu.

Digitalizarea serviciilor a dus la nevoia de a inova: astăzi, posibilitatea de a folosi drone pe post de curieri este mai apropiată ca niciodată. Procesul de automatizare, aflat deja în curs de câțiva ani, a accelerat, în timp scurt, la un ritm care nu putea fi prevăzut înainte. „Tot mai multe companii aleg să automatizeze și le va fi ușor să își desfășoare activitatea în eventualitatea unui alt val de pandemie.

Mulți investesc în roboți software care să facă o muncă repetitivă de birou. Și aici o companie românească, UIPath este liderul global. La precedenta rundă de finanțare, valora un miliard și ceva. Acum, când s-a finanțat în 2020, atinsese o valoare de 10 miliarde, a crescut de 10 ori în doi ani.

Pandemia a accelerat niște tendințe care deja existau, dar era nevoie de mulți bani și multe investiții pentru a le implementa. Forțați de criză, toți au investit sume mari de bani ca să poată să-și desfășoare în continuare activitatea. S-a investit în tot ce înseamnă tehnologie de comunicații. Și vedem cum companiile care le oferă ating maxime istorice”, explică analistul financiar.

Se deschide posibilitatea de a studia la distanță la universități mari

Domeniile câștigătoare ale crizei s-au bazat pe cunoștințe tehnologice și competențe înalte, vitale pentru perioada următoare, pe care școala eșuează adesea să le formeze - gândirea critică, abilitatea de a rezolva probleme complexe, capacitatea de a inova. Așadar, educația va juca un rol esențial în perioada următoare, la înălțimea căruia trebuie să se ridice în timp ce trece la rându-i printr-un proces de transformare digitală.

Pentru universitățile mari din lume, experimentul învățării la distanță a reprezentat inițial o provocare, însă deschide acum o oportunitate uriașă.

„Universitățile americane fac un test de învățare la distanță, multe au ținut cursurile exclusiv online. Dacă le iese acest experiment, piața lor devine imensă. Practic, poți reduce taxele de școlarizare și pot atrage mult mai mulți studenți la nivel global. iar aceasta va fi următoare mare disrupție în învățământul universitar.”

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp