Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Digitalizarea educației nu mai e un vis, ci o obligație. Ștefan Apăteanu, fondatorul Edu Apps: Nu este suficient ca școlile să aibă acces la instrumente digitale, ci este important ca profesorul să știe cum să le folosească

digital school - Foto Guliver/Getty Images)

Foto Guliver/Getty Images

Pentru a putea folosi eficient tehnologia în procesul de predare, un profesor are nevoie de 300 de ore în care să utilizeze platformele de educație digitală - să învețe despre ele, să le testeze, să predea cu ajutorul lor și să creeze conținut educațional adecvat acestui mediu de învățare.

Estimarea este făcută de Ștefan Apăteanu, fondatorul Edu Apps, care de ani buni pregătește profesori din România pentru a face pasul spre digitalizare. În perioada pandemiei, 4.000 din cele 18.000 de școli din România s-au înscris pe Edu Apps, platforma care pune gratuit la dispoziția unităților de învățământ atât soluția educațională a Google, G-Suite, cât și pe cea a Microsoft, Teams.

„Perioada pandemiei a însemnat introducerea, într-un stil accelerat, a tehnologiei digitale în sistemul de educație. Lucrul ăsta ar fi trebuit să se întâmple pe durata mai multor ani, nu se poate întâmpla peste noapte. Nu este suficient ca școlile să aibă acces la instrumente digitale, ci este important ca profesorul să știe cum să le folosească  în procesul de predare, astfel încât să facă tranziția cât mai ușor de sistemul clasic, unde nu se folosește tehnologia”, explică Ștefan Apăteanu.


Cum ar trebui să arate cu adevărat predarea online

Unii profesori au început să predea la distanță chiar din primele săptămâni ale stării de urgență. Cei mai mulți au așteptat până după vacanța de Paște, când ministerul a dat un ordin în acest sens. Alții nu au făcut-o nici până la sfârșitul anului școlar.

Ștefan Apăteanu atrage atenția că orele pe Zoom, fișele încărcate sub formă de poze pe WhatsApp sau în Google Classroom și fotografiile cu caiete trimise înapoi de părinți sunt departe de a reprezenta un proces adevărat de digitalizare în educație.

„Profesorul trebuie să utilizeze materiale special concepute pentru educația digitală, astfel încât să creeze acea interactivitate, să ofere și să primească feedback. Nu poate face asta încărcând poze. Trebuie să aibă o metodă să distribuie materiale, să le ordoneze pe categorii, astfel încât fiecare elev să aibă acces la ele și să lucreze pe propria copie.

Platformele digitale îi oferă posibilitatea ca atunci când elevul predă tema, înainte de termen, să o prenoteze. Poate da feedback direct pe fișa respectivă, iar feedback-ul acela poate să aibă asociată o prenotare: Ce ai făcut până acum e de nota 8, dacă reiei exercițiile x și y e posibil să îți îmbunătățești nota. Este foarte important acest feedback, pentru că el se referă la nevoia unui anumit elev. Și asta înseamnă să faci educație centrată pe elev - tu, ca profesor, reușești să răspunzi unor nevoi pe care un anumit copil le are”, explică Ștefan Apăteanu.

„Elevul care greșește este motivat să își îmbunătățească performanțele, datorită acelui feedback formator”

Un alt instrument care le-ar permite profesorilor să crească nivelul de cunoaștere și pe cel de competență al elevilor este conceperea unor teste online, cu scop formator. Cu ajutorul acestora, cadrele didactice pot verifica în timp real ce au înțeles toți copiii din clasă dintr-o anumită lecție. Profesorii pot introduce o opțiune care să-i semnaleze copilului că a răspuns greșit și să îl îndrume către găsirea soluției corecte. Dar pot să-l trimită pe un elev către resurse educaționale suplimentare, după ce a răspuns perfect la toate întrebările.

„Elevul care greșește este motivat să își îmbunătățească performanțele, datorită acelui feedback formator, spre deosebire de elevul care este notat pentru lucrare și are șansa la o notă mai mare doar data viitoare. Dar data viitoare nu mai are aceeași materie...

Sistemul acesta îți permite să tratezi din timp problemele, astfel încât să nu ajungi la diferențe mari între copii și la nevoia de a face ore de consolidare”, crede fondatorul Edu Apps.

„Am întâlnit situații de directori care au spus că nu pot să facă un domeniu școlii pentru că îi costă 60 de lei”

Pandemia a scos la iveală situații în care unii profesori și-au depășit limitele pentru a putea să le predea în continuare elevilor lor la standarde înalte, dar și multe exemple de dezinteres total.

„Cel mai rău lucru pe care îl avem la momentul actual este lipsa leadershipului la nivel de unitate de învățământ. Am întâlnit directori care au spus că nu au 60 de lei pentru a cumpăra un domeniu, desi ei ar trebui să-i inspire pe profesori să facă această trecere. Lipsa leadershipului nu se manifestă doar pe durata unei pandemii, ea este tot timpul acolo. A ieșit la iveală pe durata pandemiei pentru că aveam nevoie de un răspuns rapid pe care nu l-am primit. Dar e mereu acolo”, subliniază Ștefan Apăteanu.

Anul școlar nu va începe în luna septembrie în condiții normale, a anunțat recent președintele Klaus Iohannis și există posibilitatea ca în multe zone ale țării predarea să se facă după un scenariu mixt – fizic și online.

Însă nici de această dată sistemul de învățământ românesc nu va fi cu adevărat pregătit pentru educația online.

„Ar trebui să ne gândim: cui trebuie să îi fie bine în acest sistem? Elevului”

În prezent, Edu Apps face cursuri de pregătire cu 500 de profesori și a creat o serie de resurse despre învățarea digitală care pot fi parcurse pe cont propriu. Dar specialistul este de părere că aceste luni de vacanță au fost irosite în ceea ce privește digitalizarea educației.

„Ritmul de pregătire a scăzut odată cu începerea evaluărilor naționale, a continuat să scadă până după Bac și acum nu cred că sunt șanse să mai crească. Școlile se vor trezi în același scenariu, vor trebui să lucreze online cu elevii fără să aibă resursele necesare, iar în plus vor trebui să ofere inspectoratelor posibilitatea să le monitorizeze activitatea”, arată Ștefan Apăteanu.

Având în vedere salturile rapide din punct de vedere tehnologic prin care trece omenirea, dar și particularitățile noilor generații, digitalizarea educației este o necesitate, chiar și în absența unor situații de forță majoră.

„Ar trebui să ne gândim: cui trebuie să îi fie bine în acest sistem? Elevului. Dacă am începe să gândim cu adevărat în paradigma acesta, am găsi și soluții. Soluții sunt, iar instrumentele digitale, odată ce le stăpânești, nu fac decât să îți eficientizeze lucrul și să ajungi mai ușor la copii. Elevii de azi vor ajunge pe piața muncii, unde indiferent dacă ești agricultor sau medic, vei folosi tehnologia”, spune fondatorul Edu Apps.

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cu uși deschise, gata sigilate, în-spre/ce/r?




    Întunericu' ! te vizitează bunicu'!(cel auto numi/intitulat).
    • Like 0
  • Ion check icon
    Mai mult decat ceva poze pe Whatsapp....e nerealist pana in 2022! Mai simplu ar fi ca profesorilor trecuti de o anumita varsta sa li se angajeze un asistent, cu competente IT, timp de un semestru macar.
    • Like 0
  • Well no sh!t Sherlock. Si mai incetati sa suflati in dos tatucului Microsoft si sa acceptati mizeriile de spyware de la Google. Stiu ca e bisnita buna cu licentele alea, dar sunt alternative libere si open source foarte bune.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Scoala din valiza

„Educația digitală nu înseamnă neapărat distanțarea între copil și profesor. Și aici îmi vine în minte un alt exemplu: profesorii dintr-o școală din Ialomița, care au devenit dependenți de copiii pentru a putea să folosească mijloacele digitale și s-au apropiat de copii”.

Citește mai mult

Andreas Lier - BASF

„Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social”, dezvăluie Andreas Lier, CEO al BASF România, într-un interviu pentru Republica.

Citește mai mult

O afacere cu cânepă

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Citește mai mult

Andrei Pitis

Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria locală de IT, a investit până în prezent în 15 startup-uri, după ce în 2018 a demarat un proiect prin care vrea să ajute 100 de români să ajungă milionari în euro din startup-uri în tehnologie.

Citește mai mult