Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

DIICOT: Lovitura de stat n-a existat, că matracacii-șefi n-au ordonat

Cristian Tudor Popescu

Dosarul 10 August nu ar fi trebuit să ajungă nicicum la DIICOT, a fost mutat acolo de la Secția Parchete Militare a Parchetului General, pentru că șefimea PSD nu era deloc mulțumită de direcția în care mergea ancheta. Motivul invocat, că ar fi fost un caz de securitate națională, nu era decât, petitio principii, un alt fel de a spune că a fost lovitură de stat, că așa ziceau, gând la gând, Dragnea, Dăncilă și Jandarmeria – iar DIICOT mai avea doar de pus chestia în pagină. 

Acum, după aproape 2 ani de investigații adânci, cu cele mai noi aparate din dotare, și după prelucrarea datelor pe supercomputere cu algoritmi aduși de la Buhuși, DIICOT a emis o constatare epocală: Pe 10 august 2018 n-a fost, domle, lovitură de stat!

Au fost, în schimb, lovituri de bastoane în cap, lovituri de bocanci în coaste, grenade cu gaz și jeturi de apă în plină față, toate executate de fiecare jandarm de capul lui, din exuberanță și avântul meseriei, fără să fi primit vreun ordin de a lua cu asalt mulțimea pașnică de la domnii Cucoș, Sindile, Cazan sau Chirică. Care domni ofițeri nu comunicau din timiditate cu Madamdan, ce să mai vorbim de Dragnea.

Întrebare: Dacă actualele concluzii ale DIICOT de scoatere la vopsea a matracacilor-șefi arată așa, vă imaginați cum ar fi fost dacă don Dragnetti rămânea șef peste țară?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult