Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

DIICOT: Lovitura de stat n-a existat, că matracacii-șefi n-au ordonat

Cristian Tudor Popescu

Dosarul 10 August nu ar fi trebuit să ajungă nicicum la DIICOT, a fost mutat acolo de la Secția Parchete Militare a Parchetului General, pentru că șefimea PSD nu era deloc mulțumită de direcția în care mergea ancheta. Motivul invocat, că ar fi fost un caz de securitate națională, nu era decât, petitio principii, un alt fel de a spune că a fost lovitură de stat, că așa ziceau, gând la gând, Dragnea, Dăncilă și Jandarmeria – iar DIICOT mai avea doar de pus chestia în pagină. 

Acum, după aproape 2 ani de investigații adânci, cu cele mai noi aparate din dotare, și după prelucrarea datelor pe supercomputere cu algoritmi aduși de la Buhuși, DIICOT a emis o constatare epocală: Pe 10 august 2018 n-a fost, domle, lovitură de stat!

Au fost, în schimb, lovituri de bastoane în cap, lovituri de bocanci în coaste, grenade cu gaz și jeturi de apă în plină față, toate executate de fiecare jandarm de capul lui, din exuberanță și avântul meseriei, fără să fi primit vreun ordin de a lua cu asalt mulțimea pașnică de la domnii Cucoș, Sindile, Cazan sau Chirică. Care domni ofițeri nu comunicau din timiditate cu Madamdan, ce să mai vorbim de Dragnea.

Întrebare: Dacă actualele concluzii ale DIICOT de scoatere la vopsea a matracacilor-șefi arată așa, vă imaginați cum ar fi fost dacă don Dragnetti rămânea șef peste țară?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

shinzo abe

Puțin după ora 11, în zona pietonală din fața gării Yamato-Saidaiji din Nara, au început discursurile electorale. Reprezentanți locali, un parlamentar, apoi primarul orașului vorbeau pe rând, într-o formulă des întâlnită în campaniile electorale. foto Profimedia

Citește mai mult

Soc / sursa foto: Profimedia

Într-o după-amiază, cu oile pe-o tăietură mai veche, mă lăsasem către pădure. Nicu stătea pe areapa de diladeal. Am dat acolo de un brad bătrân, doborât de vânturi, suspendat pe-un gruneț. M-am cocoțat pe el și-am mers până spre vârf; am șezut între cepi, urmărind oile împrăștiate prin zmeurari, de la înălțime. Vremea era plăcută, oile cuminți așa că am început să mă plictisesc. Cum am rămas copil cu mintea, nu cu răutatea, de câte ori mă plictisesc încep și eu să fac ce fac copiii: tot felul de crâmpote.

Citește mai mult

Epstein files / sursa foto: Profimedia

A fost o săptămână de groază. Am încercat să înțeleg ce se întâmplă la vârful politic din Statele Unite, dar e prea mult. Nu fac față. Nu reușesc să leg toate firele. Rămân doar cu o senzație apăsătoare: groaza față de ce au putut face Epstein și oamenii din jurul lui. Agravat de sentimentul că ceea ce s-a întâmplat acolo este doar ce a venit acum la suprafață, asemenea lucruri se întâmplă peste tot. Citesc cu interes articolul domnului Bănescu. Mă regăsesc, desigur, în condamnarea fermă a faptelor perverse și sunt de acord cu aluzia la Epstein ca „iluzionistul perfect”, aproape o întrupare a diavolului. Dar, din păcate, aș muta acest „iluzionist perfect” dintr-o singură persoană în fiecare dintre noi.

Citește mai mult