Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Un clujean este de patru ani vedetă la Târgul de Crăciun din Viena. „În România, acum 10 ani mă dădea afară din birou. Acum mi-e client permanent” GENERAȚIA B

Paul Cristian Cordoș - Art Bending

Un clujean este de patru ani vedetă la Târgul de Crăciun din Viena. Talentul special al lui Paul Cristian Cordoș de a modela sârma i-a determinat pe organizatorii celebrului târg să îl invite să bucure miile de turiști din toate colțurile lumii care ajung în Piața de Crăciun de la Spittelberg. Cei care trec pe acolo primesc gratuit, din partea organizatorilor, un obiect modelat de mâinile clujeanului.

În 2001, aflat în vizită la niște prieteni care tocmai își aranjaseră mobila în bucătărie, a modelat în joacă, dintr-o sârmă găsită pe jos, un abajur pentru becul din tavan. 

„Am făcut o țesătură în jurul becului. În momentul în care l-am aprins proiecta un joc de umbră și lumină. Arăta fabulos”, își amintește Paul care era atunci în anul doi la Facultatea de Administrație Publică.

După câteva zile l-a sunat cineva și l-a rugat să îi reproducă de trei ori aceeași lucrare.

Înainte să fondeze conceptul Art Bending, modelare în sârmă, Paul Cordoș a avut diverse joburi. A lucrat și la o corporație în Cluj-Napoca, până acum cinci ani.

A călătorit mult, s-a documentat despre ce înseamnă wire art, iar în 2008 a început să facă obiecte de sârmă.

„Nu știam nici cum să mă promovez, nu știam nimic. Dar obiectele de sârmă au început să prindă tot mai mult și la publicul din România. Am mers pe la târguri pentru artizani”.

Sârma modelată de el a ajuns în Belgia, Marea Britanie, Franta, Germania, Austria, SUA, Japonia.

Nu se consideră un artist. „Sunt doar un modelator de sârmă. Nu am o diplomă care să certifice asta, dar am un suflet care poate să arate și o pereche de mâini cu care pot să îndoi orice pentru oricine”. Ceea ce face este, în opinia lui, o simbioză între creativitate, artă și obiectul în sine.

La târguri în țară și străinătate susține perfomanțe live - „mai mult pentru marketing” - în care face piese pe loc. „În aceste cazuri fac piese destul de ușoare ca execuție, pentru că trebuie să le termin în 2-3 minute”.

Are și lucrări de dimensiuni mai mari. Una din ele reprezintă un android, de 1,96 metri făcut pentru o companie din Cluj.

Sârma pe care o îndoaie cu cleștii este simplă, galvanizată, foarte accesibilă. O procură de la un magazin care i-o aduce acum din Italia, iar mai demult, de la o fabrică din Turda.

Colaborarea cu artistul Horațiu Mălăele i-a adus o mare satisfacție.

„Colaborarea cu Mălăele a fost ceva ieșit din comun pentru mine. Când aveam 14-15 ani îi ceream bani mamei să imi iau bilet la spectacolele lui. Acum, când acesta mi-a răspuns la telefon și mi-a zis, « da, hai la mine la galerie, hai să facem expoziție, vreau să interpretezi în sarmă, îmi place foarte mult ce faci» mi se părea un vis. Vreo două zile am crezut că plutesc”, spune Paul Cordoș, care a transpus în sârmă îndoită în fir continuu lucrări ale marelui artist.

Prețurile obiectelor modelate de fondatorul Art Bending variază între 30 și 2.000 de lei, în funcție de timpul dedicat lucrărilor. Majoritatea sunt unicate.

Deschiderea publicului local pentru arta modelării sârmei a crescut în ultima vreme. „Nu îmi vine să cred cât de mult ne-am schimbat și noi, românii. Acum 10 ani mergeam la cineva și îi propuneam diverse forme modelate pentru a le face cadou angajaților, colaboratorilor, partenerilor. Mă dădea afară din birou, spunându-mi că nu îl interesează. Acum persoana respectivă mi-e client permanent”, spune Paul Cordoș. 

Articolul face parte din seria Generația B. Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult