Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.
Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.
Te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă cu prelatele vechi de tir după 5-10 ani pe drum? Dar cu bannerele stradale, după o campanie publicitară?
La Iași, câțiva tineri transformă în atelierul propriu de la Upside Down aceste materiale în genți, portofele, huse de laptop, borsete sau coperți de cărți. Fiecare obiect ce iese din mâinile lor are un nume și povestea sa: gențile Folder, Messenger sau Box, portofelele Bob Marley, Mythical Morning, Slim, Freedom of colours sau Puzzle.
„Realizat 100% din resturi de prelată de camion, portofelul Slim este rezistent, impermeabil și ajută la recuperarea de la ardere sau aruncare a 0,08 mp de material”, sună o parte din descrierea unuia dintre cele mai bine vândute produse ale lor.
Ce poți face cu 1.250 de metri pătrați de banner stradal și 828 de metri pătrați de prelată de camion
De exemplu, din 25 metri pătrați de banner stradal recuperat și 28 metri pătrați de prelată de camion recuperată pot rezulta 100 de genți și 150 de portofele marca Upside Down.
Până în octombrie anul acesta Upside Down a folosit pentru producerea de genți, portofele și alte articole 1.250 de metri pătrați de banner stradal și 828 de metri pătrați de prelată de camion recuperată.
„Ne propunem să creștem notorietatea conceptului de upcycling. Upside Down este brandul Asociației Reversibil care se ocupă cu transformarea lucrurilor uzate în ceva nou, funcțional și care arată bine. Upcycling înseamnă să introduci într-un nou ciclu de viață un material care nu mai poate fi folosit. Asta facem noi, la Upside Down. Pentru că noi punem foarte mult accent pe funcționalitatea produselor. Nu vrem ca un produs să fie „interesant” prin faptul că este produs/fabricat din materiale neconvenționale. Dorim ca acesta să fie purtat, pentru că astfel prelungim durata de viață a materialelor”, spune Andreea Zaharescu, președintele Asociației Reversibil, co-fondatorul Upside Down.
Andreea are 28 de ani, a studiat marketingul și a făcut un Master la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
„Vrem ca prin Upside Down, să ajutăm la schimbarea mentalităților și să îi sprijinim pe oameni să aleagă responsabil, să adopte o atitudine pozitivă față de mediu înconjurător și să o transforme în acțiuni concrete”, explică ea.
The incredible afterlife of waste
„Ȋn lume, tone de bannere stradale, prelate de camion, camere de cauciuc și materiale textile sunt aruncate la groapa de gunoi. Asta duce, ȋn timp, la infiltrarea ȋn sol a substanțelor toxice. Nici varianta arderii nu este mai puțin dăunătoare, deoarece se emană compuși chimici toxici ȋn atmosferă. Soluția noastră este simplă: să folosim aceste resurse pentru a crea produse alternative”, sună crezul celor de la Upside Down.
Tinerii de la Upside Down colectează bannere stradale de la campanii publicitare și prelate vechi de camion. Materialele colectate sunt curățate și dezinfectate cu soluții profesionale de curățare. Fiecare bucată de material este tăiată manual, astfel ȋncȃt produsele să fie unice. Mașinile lor de cusut ȋmblȃnzesc materialele și le transformă ȋn produse practice.
„India care m-a întors cu <<susul în jos>>”
Povestea a început în urmă cu fix cinci ani, în decembrie 2010, când Andreea Zaharescu a ajuns în Delhi, India. Aplicase la AIESEC (Asociația Internațională a Studenților la Științe Economice și Comerciale) pentru programul exchange și, după câteva luni de căutări, găsise ceea ce voia: un internship de 6 luni la o agenție de marketing în care trebuia să creeze strategii de comunicare, să fie creativă și să implementeze aceste idei.
Vrem să schimbăm într-un fel mentalități și să îi facem pe oameni să aleagă responsabil, să transforme atitudinea pozitivă față de mediu în acțiuni concrete
Își dorea mult să ajungă în India, dar nu știa exact ce o atrăgea. „Există momente când îți vine să spui: <<Sunt în locul potrivit, la momentul potrivit>>. Asta am simțit și eu când eram în India”, spune Andreea.
După primele 4 luni petrecute în India și-a dat seama că 6 luni e prea puțin pentru ceea ce oferă această țară.
„Am decis să îmi extind viza, cu riscul de a face ceva ilegal - un alt lucru de pe lista <<crazy stupid things I’ve done>>. Când am primit pașaportul cu viza eram cea mai fericită persoană, până și șoferul de auto-ricșă se uita ciudat la mine”, scrie Andreea pe blogul upside-down.ro.
În India a căutat și a găsit un ONG unde să facă voluntariat. A ajuns să fie responsabilă de partea de marketing a unui proiect de mediu. De la cele 4 ore pe care și le propusese să lucreze pe zi, a ajuns la 8 ore, voluntar fiind. Aici a descoperit pentru prima dată conceptul de upcycling. Rememorează un moment din India, în care era în auto-ricșă, iar o doamnă a venit la ea să îi ceară bani. Femeia avea o geantă dintr-un sac de orez folosit. Pe stradă oameni vindeau pahare tăiate din sticle de bere sau alte băuturi. Atunci i-a venit ideea de a realiza un proiect în care să creeze obiecte din materiale reciclabile.
„Eram atât de entuziasmată, încât aveam momente când nici nu dormeam. Îmi imaginam tot felul de campanii de marketing, aceasta fiind specializarea mea”, spune ea.
Revenind în țară, cu banii – 4.000 de euro – câștigați ulterior la o competiție Social Impact Award, organizată de Impact Hub Bucharest, a demarat proiectul Upside Down, alături de alți doi parteneri. Au înființat un ONG în octombrie 2012, Asociația Reversibil, iar primele produse le-au fabricat în februarie 2013.
„Am încercat cu mai multe materiale, dar după perioada de testare am hotărât să ne concentrăm mai mult pe bannere stradale și prelate de camion”, spune Andreea.
„Materia primă” o procură de la firme care montează bannere stradale, un magazin de materiale de construcții sau antreprenori ce montează prelate și cărora le mai rămân resturi.
Intreg procesul începe cu o etapă de cercetare, în care se analizează trendurile în articole de marochinărie și accesoriile folosite pentru acestea, precum și necesitățile purtătorului pe care trebuie să le satisfacă acel produs din punct de vedere estetic, funcțional și ergonomic. Următoarele etape sunt conceperea produsului, construirea tiparelor, proiectarea fluxului tehnologic și realizarea prototipului. Dezvoltarea produsului, testarea prin purtare pentru 1-2 luni și modificarea produsului conform observațiilor conduc la forma finală a produsului.
Produsul final este testat mai întâi chiar de către cei de la Upside Down, apoi îl dau unor persoane cu care nu au interacționat, pentru a-l testa o perioadă și pentru a le da un feedback.
„Materialele sunt testate deja, acum ceea ce testăm este funcționalitatea produsului”, explică Andreea.
Cum este transformat un banner stradal în genți Upside Down:
„Unii cred că este piele, cu toate că nu seamănă”
Din echipa Upside Down fac parte patru angajați și patru colaboratori. Atelierul de producție este situat în Iași. Tot ce înseamnă curățarea materialelor a fost externalizată. În atelierul lor materia primă este ulterior dezinfectată cu soluții profesionale.
* Ce crede publicul despre ideea de a avea o geantă dintr-o prelată de tir. „La cel mai recent târg la care am participat, Made in Ro - Târg de design românesc, organizat de designist.ro, feeback-ul cel mai des întâlnit, din partea publicului, legat de produsele Upside Down a fost expresia: <<Ce tare e!>> Publicul se arată plăcut surprins. Oamenii nu se așteaptă, unii cred că este piele, cu toate că nu seamănă”. Cineva le-a spus „Mulțumesc că faceți asta!”
• Cifra de afaceri. Într-o lună bună au vânzări de 15.000 de lei, adică 3.400 de euro, dar sunt de părere că se poate și mai bine.
• Cea mai mare comandă. O firmă le-a comandat, printre altele, și un număr de 1.200 de portofele. „Noi ne adresăm atât persoanelor fizice, cât și companiilor, care cumpără fie pentru parteneri, fie pentru angajați”.
• Doar 7-10% din vânzări sunt pe online. Campania de marketing online au demarat-o doar în ultimele două luni. Majoritatea vânzărilor le fac participând la evenimente, târguri, colaborând cu magazine partenere offline. Sunt prezenți în toată rețeaua Cărturești, colaborează cu Librarium. Din 2016 vor să caute noi parteneri. În 2016 vor să se dezvolte pe partea de online. Vor face și o variantă în engleză a site-ului. Își propun să crească numărul de angajați în atelierul din Iași, pe partea de producție.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.