Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Dl Dragnea, luptător neînfricat cu Statul Paralel, este membru al Statului Parale

1. Paguba de 20 milioane euro și 30 milioane lei în fonduri europene există și România a fost executată de UE pentru aceste sume. Prin urmare, cei care plătesc în clipa de față în afacerea Tel Drum sunt contribuabilii români. Sechestrul pe avuțiile dlui Dragnea și acoliților săi este pus pentru a garanta recuperarea banilor în cazul că aceștia sunt găsiți vinovați. Deci, buni de plată suntem ori noi, ori echipa Dragnea.

2. S-a pus sechestru pe averea dlui Dragnea până la concurența sumei de 27 milioane euro. Deci, a avut pe ce să pună sechestru DNA. Și în socoteală nu intră celebrul domeniu feudal cu castel din Alexandria, pe care dl Dragnea avu inspirația divină să-l treacă în proprietatea fostei sale consoarte și actuală tovarășă de dosar, Bombonica Prodana, prin partaj, în 2015, taman când, ia te uită, au început anchetele OLAF pe Tel Drum.

Ce rezultă de aici? Rezultă că s-o fi luptând dl Dragnea cu nevăzutul Stat Paralel, până la moarte, ca câinii lui Dinamo, dar, totodată, domnia sa e membru de vază al Statului Parale, aflat foarte la vedere, Statul Parale al celor îmbogățiți ca-n basme fiind lefegii la stat, la statul ăsta român, neparalel.

3. După ce a făcut de râs PSD pe plan european și în ochii românilor nu chiar debili mintal cu Proclamația de la Herculane, în care stă scrisă sintagma Stat Paralel și Ilegitim (ca și cum paralelul ar putea fi legitim; aștept să se înființeze pe undeva prima cârciumă „La Statul Paralel”), dl Dragnea transformă fiecare etapă de prezentare a sa în fața organelor de Justiție într-o crucificare. El este ținta, mielul, sacrificatul, încă din 2012, el o să moară de gât cu Soros și acum, paraleii ăștia, vor „să-i pună sechestru și pe viață”. Iisus Alexandrianul, Hristosul din Teleorman înconjurat de câteva zeci de apostoli mai mult sau mai puțin în uniformă (milionul de pesediști de atâtea ori binevestit a fost înghițit, pesemne, de Statul Paralel), iată icoana pe care vrea s-o vândă cioflingarul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult