Al treilea copil al Andreei Velescu s-a născut la spitalul din Caransebeș. A fost alegerea mamei pentru că aici a găsit ceea ce își dorea: curățenie și liniște. Și oameni mai calzi, spune. Avea experiența maternității Odobescu, de la Spitalul Municipal de Urgență Timișoara, unde a fost internată la primele nașteri. Pentru fetiță însă, care în curând împlinește 3 ani, a ales Spitalul din Caransebeș, locul ei de muncă. „A fost mai bine ca la Timișoara, spune, și nu mă refer la actul medical, că nu am văzut o diferență între Caransebeș și Odobescu. Zic de oameni, de o parte dintre asistente și infirmiere: am fost mai mulțumită de calitatea lor umană. Sunt mai apropiate și mai calde”.
Andreea Velescu este psihoterapeut în Spitalul Municipal din Caransebeș. Știa bine secția de neonatologie în care a ales să nască în urmă cu trei ani și a avut încredere. Vine aici în fiecare zi și stă de vorbă cu viitoarele mame, multe aflate la prima naștere. Face consiliere nu într-un cabinet, ci chiar la patul pacientei. Încrederea și-a păstrat-o și astăzi: „Adesea nu avem informații, nu suntem expuși la ceea ce este real”, explică Andreea Velescu neîncrederea multora dintre noi într-un spital dintr-un oraș mic. „Pacientul se axează pe condițiile hoteliere și multe mame ajung să nască la privat pentru aceste condiții. Multe însă nici nu știu că, dacă vor exista complicații, vor fi transferate către un spital de stat care dispune de aparatură pentru a trata problemele majore”.
De neîncredere vorbește și Adrian Dumbravă, cel care de un an de zile conduce Spitalul Municipal din Caransebeș. „Durerea-i mare când auzi că pleacă pacienți la spitale cam de aceeași categorie cu al nostru. Adică să plece la Hațeg sau la Lugoj nu prea e normal”, spune managerul. Originar din județ, Dumbravă vine cu experiență în antreprenoriatul medical și și-a propus să renoveze spitalul, etaj cu etaj, și să schimbe și percepția oamenilor. Îi spune patriotism local, dar și pariu personal, pentru că părinții încă îi trăiesc aici, în spitalul din Caransebeș i s-au născut și lui copiii, iar unul dintre medicii de atunci profesează și astăzi în secția de Neonatologie. Adrian Dumbravă, alături de comunitate, și-a propus să rescrie povestea secției de Neonatologie. Una în care se nasc acum mai puțin copii – 300 de nașteri anual – și ocolită, până de curând, de investiții.
Echipamentele de aici sunt vechi de peste 20 de ani, spune medicul șef de secție, Victoria Dosza: „Aparatura medicală ar trebuie să te ajute să performezi, dar în momentul în care tu ești acolo - numai cu stetoscop - și ai copil în față nu poți să îl evaluezi corect”.
Schimbarea a ajuns greu la etajul 7, acolo unde se află neonatologia, o secție cu 15 paturi, din care 5 destinate prematurilor. Blocarea fondurilor și diverse probleme administrative au întârziat renovarea, care ar fi trebuit să se întâmple în urmă cu trei ani.
Neonatologia de la Caransebeș are clasificarea Ib, ceea ce înseamnă că orice sarcină cu risc ar trebui să ajungă la Clinica Universitară din Timișoara, ceea ce înseamnă două ore petrecute pe drum cu transportul unui nou-născut. Asta înseamnă un risc uriaș pentru copil, în condițiile în care primele minute de după naștere sunt esențiale, iar deciziile trebuie luate rapid. Pentru un nou-născut care are dificultăți de respirație 30 de secunde fără oxigen înseamnă „risc crescut de hemoragie meningo-cerebrală și un set întreg de probleme în viitor. Copilul are nevoie de intervenție până să fie transferat”, spune medicul șef. La fel, și copiii cu diferite malformații trebuie tratați până când sunt transferați în centre universitare specializate. Se întâmplă adesea ca medicii să ventileze manual un nou-născut până la sosirea ambulanței speciale.
Aparatura învechită înseamnă nu doar multă muncă pentru personalul medical, ci și riscuri ridicate pentru nou-născuți: de fiecare dată când copilul e scos din pătuț pentru a fi cântărit, de fiecare dată când i se verifică intravenoasele sau când este mutat la lampa fotoradiantă copilul este expus, explică dr Dosza: „Incubatorul este foarte important pentru că te ajută să manipulezi mai puțin copilul. Ce facem noi acum? Luăm un copil care este grav, îl punem în incubator, dar trebuie să îl cântărim, să îi luăm temperatura sau să îl stabilizăm. Îl iei dintr-un loc, îl duci în altă parte și tot așa. Un copil cu probleme trebuie să fie manipulat cât mai puțin”.
Astăzi sunt 8 oameni la Neonatologie, care răspund de 15 paturi, din care cinci destinate prematurilor. „La copii niciodată nu sunt destule asistente, dar ne descurcăm”, spune doctora Dosza. Are tineri în echipă și entuziasm molipsitor. Spune că oamenii trebuie să funcționeze ca un întreg: „unde fiecare trebuie să își facă partea lui perfect și să comunice cât mai mult între ei. De exemplu, eu nu pot să știu, la o consultație cu stetoscopul, dacă a avut copilul convulsii noaptea. Dar dacă asistenta este bine antrenată și urmărește copilul, atunci ea o să spună. Asistenta este mai mult timp cu copilul decât mine și poate vedea anumite lucruri, inclusiv când spală copilul”.
Mare parte din viitoarele mame care ajung la Spitalul Municipal din Caransebeș reprezintă populație vulnerabilă, iar asta aduce echipei de aici și alte provocări. Multe dintre ele nu au fost niciodată la control medical și nu și-au urmărit sarcina. Relația dintre paciente și medici este una fragilă și se construiește pas cu pas. Victoria Dozsa amintește de pacienții care o întrebau de ce trebuie să mai stea câteva zile internați dacă copilul e sănătos. „La neonatologie este o responsabilitate foarte mare și, din păcate, neînțeleasă. De exemplu, am auzit un suflu la inimă, pe care nu îl auzi din prima zi, ci aștepți ca nou-născutul să se decompenseze și îl auzi a doua, a treia zi. Îi spui mamei care-ți zice «sigur i-ai făcut ceva, că s-a născut bine. De ce nu ai zis din prima zi?»”.
Pentru doctoră însă, misiunea rămâne aceeași: de a trimite acasă un copil sănătos.
Știe că va primi în curând și aparatura necesară pentru a-și continua misiunea. Secția în care lucrează e acum în proces de renovare și de achiziție a unor echipamente neonatale performante: incubatoare (inclusiv de transport), zece paturi, o masă de resuscitare, monitor de funcții vitale, o lampă de fototerapie. Totul se întâmplă printr-un Fond de Viață pentru nou-născuți, o finanțare de 650.000 de lei primită de la Fundația Vodafone România cu sprijinul Fundației Comunitare Banatul Montan. Așa se vor schimba destinele unor medici și ale unor nou-născuți în Caransebeș. Și tot așa li se va reda oamenilor încrederea într-o secție de spital public dintr-un oraș mic, afirmă Emanuela Budimir, coordonatoare de program a Fundației Comunitare Banatul Montan. Dincolo de misiunea origanizației, de a da ceva înapoi comunității din care faci parte, Budimir își dorește ca femeile să aleagă să nască la Spitalul Municipal din Caransebeș: „Văd cum toate prietenele mele au plecat să nască la Timișoara. Cred că dacă secția se reabilitează vor veni mai multe mame și ne vom adresa și altor categorii, nu doar celor din familii cu venituri mici care nu își permit să meargă la Timișoara.”
În România, la fiecare șapte ore, un nou-născut moare într-o secție de neonatologie insuficient dotată. Trimite un sms cu textul RITM la 8845 și donează 2 euro / lună pentru nou-născuții cu grave probleme de sănătate. Împreună putem ține România în viață. Oferă-i și tu o bătaie de inimă!
Articol realizat cu sprijinul Asociației pentru Relații Comunitare
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.