Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Document: Dacă nu crește distanța socială, România va înregistra la jumătatea lui august până la 58.400 de cazuri active

Evoluție număr de cazuri

O analiză făcută pentru Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență estimează că, dacă distanța socială nu va crește în perioada imediat următoare, România va înregistra la jumătatea lunii august între 42.447 și 58.400 cazuri active, dintre care 2.122-4.088 vor fi internate în terapie intensivă.

Doar în ultima săptămână, numărul de cazuri active a crescut cu 54.3%, arată documentul, care subliniază că, în momentul de față, există creștere „supra-exponențială” a îmbolnăvirilor cu coronavirus. 

„Creșterea supra-exponențială va continua până când distanța socială va începe să crească. La actuala distanță socială și actualul prag (estimat) de siguranță, la 1 august am avea între 20.727 și 24.246 cazuri active, peste dublul numărului de cazuri actuale. La terapie intensivă ne așteptăm să avem la 1 august, în aceste condiții, între 1.036 și 1.697 internări”, se arată în documentul realizat pentru autoritățile române de o companie privată. În aceste condiții, susțin autorii acestuia, „criteriul enunțat exemplificativ pentru reintrarea în Stare de Urgență (10000 de cazuri în 5 zile) ar fi îndeplinit între 1 și 3 august”.

Analiza stabilește o corelație între distanța socială și evoluția numărului de cazuri și urmărește legătura dintre acestea în ultimele luni. Evoluția devine favorabilă din momentul în care se atinge un prag de siguranță al distanței sociale. Conform documentului, „distanța socială a mai fost atât de scăzută pe 11 aprilie. Am avut nevoie de 19 zile (până pe 30 aprilie), în condiții de star de urgență, să depășim pragul de siguranță”. 

Totodată, în cel mai pesimist scenariu, dacă se menține actualul indice de distanțare socială, la finalul lunii septembrie, România va depăși un milion de cazuri.

Date bazate pe această corelație au fost prezentate anterior în spațiul public de șeful DSU, Raed Arafat.

Mai jos, documentul integral:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dacă tot vorbim de calitatea şi claritatea comunicării:
    Poate îi rugaţi pe specialiştii care au întocmit documentul "...care subliniază că, în momentul de față, există creștere „supra-exponențială” să ne spună şi nouă ce înţeleg domniile lor prin funcţie "supra-exponenţială" şi prin ce metodă originală au dedus o asemenea dependenţă din statistica a nu mai mult de 14 puncte.

    Mai precis, statistica ultimelor trei-patru săptămâni arată clar că în România numărul zilnic C(z) de cazuri noi este bine descris de funcţia exponenţială C(z)=C(0)10^(az), unde C(0) este o constantă statistică asociată stării iniţiale (simplu spus, C(0)=316.3 este aproximarea statistică a numărului zilnic de cazuri noi înregistrat în urmă cu 23-24 de zile), a este un coeficient specific dinamicii pandemice regionale (cu valoarea aproximativa a=0.022), iar variabila z, cu valori în intervalul [0,24], este numărul de zile trecute de la începutul ultimelor trei săptămâni, când s-a amorsat explozia numărului de cazuri. Prin integrare directă, se poate observa că, dacă dependenţa se menţine, la mijlocul lui august ne vom confrunta cu aproximativ 58000 minus (decese+vindecaţi) de cazuri active. Această cifră este apropiată de predicţia autorităţilor care botează funcţiile cunoscute după cum le vine la gură. Afirmaţia că înregistrăm o creştere supra-exponenţială a numărului de cazuri este o balivernă, consecinţă a necunoaşterii dependenţei supra-exponenţiale şi a prostului obicei de a arunca cu vorbe. Ar fi bine ca, pe viitor, un eventual înger păzitor al omenirii, să o ferească de pandemii descrise de funcţii supra-exponenţiale. Specialiştii n-ar mai apuca să le modeleze matematic...
    • Like 0
  • Pai sa vedem ce parere are Orlando Toedorovici ca el ne-a spus in intelepciunea lui : "Da ce tara asta-i condusa de doctori ?" Sa ne spunsa el acum cam ce ar trebui sa facem , mie imi place enorm de el , as face covid pentru el si l-as strange in brate.
    • Like 1
    • @ Radu Bogdan
      Delia MC Delia MC check icon
      Nuuu...pentru un dobitoc n-are rost să riscați. Îl ia el din altă parte. Care au făcut-o pe grozavii au luat-o.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Ăştia care spun că efectele virusului sunt minore ar trebui să ia în calcul următoarele:
    1. Te poţi infecta de mai multe ori. Poate că zece infectări vor fi uşoare, dar a unsprezecea?
    2. Chiar dacă poţi scăpa cu 100 de infectări uşoare, ce se va întâmpla peste 5-10 ani? Care sunt efectele adverse ale acestor infectări cumulate? Cancer pulmonar? Merită riscul?

    E un virus parşiv, unul care provoacă boli. Le provoacă pe loc, le-ar putea provoca şi peste ani. Merită reflectat.
    https://www.youtube.com/watch?v=b9gRf3L5QMU
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult