Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Document: Dacă nu crește distanța socială, România va înregistra la jumătatea lui august până la 58.400 de cazuri active

Evoluție număr de cazuri

O analiză făcută pentru Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență estimează că, dacă distanța socială nu va crește în perioada imediat următoare, România va înregistra la jumătatea lunii august între 42.447 și 58.400 cazuri active, dintre care 2.122-4.088 vor fi internate în terapie intensivă.

Doar în ultima săptămână, numărul de cazuri active a crescut cu 54.3%, arată documentul, care subliniază că, în momentul de față, există creștere „supra-exponențială” a îmbolnăvirilor cu coronavirus. 

„Creșterea supra-exponențială va continua până când distanța socială va începe să crească. La actuala distanță socială și actualul prag (estimat) de siguranță, la 1 august am avea între 20.727 și 24.246 cazuri active, peste dublul numărului de cazuri actuale. La terapie intensivă ne așteptăm să avem la 1 august, în aceste condiții, între 1.036 și 1.697 internări”, se arată în documentul realizat pentru autoritățile române de o companie privată. În aceste condiții, susțin autorii acestuia, „criteriul enunțat exemplificativ pentru reintrarea în Stare de Urgență (10000 de cazuri în 5 zile) ar fi îndeplinit între 1 și 3 august”.

Analiza stabilește o corelație între distanța socială și evoluția numărului de cazuri și urmărește legătura dintre acestea în ultimele luni. Evoluția devine favorabilă din momentul în care se atinge un prag de siguranță al distanței sociale. Conform documentului, „distanța socială a mai fost atât de scăzută pe 11 aprilie. Am avut nevoie de 19 zile (până pe 30 aprilie), în condiții de star de urgență, să depășim pragul de siguranță”. 

Totodată, în cel mai pesimist scenariu, dacă se menține actualul indice de distanțare socială, la finalul lunii septembrie, România va depăși un milion de cazuri.

Date bazate pe această corelație au fost prezentate anterior în spațiul public de șeful DSU, Raed Arafat.

Mai jos, documentul integral:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dacă tot vorbim de calitatea şi claritatea comunicării:
    Poate îi rugaţi pe specialiştii care au întocmit documentul "...care subliniază că, în momentul de față, există creștere „supra-exponențială” să ne spună şi nouă ce înţeleg domniile lor prin funcţie "supra-exponenţială" şi prin ce metodă originală au dedus o asemenea dependenţă din statistica a nu mai mult de 14 puncte.

    Mai precis, statistica ultimelor trei-patru săptămâni arată clar că în România numărul zilnic C(z) de cazuri noi este bine descris de funcţia exponenţială C(z)=C(0)10^(az), unde C(0) este o constantă statistică asociată stării iniţiale (simplu spus, C(0)=316.3 este aproximarea statistică a numărului zilnic de cazuri noi înregistrat în urmă cu 23-24 de zile), a este un coeficient specific dinamicii pandemice regionale (cu valoarea aproximativa a=0.022), iar variabila z, cu valori în intervalul [0,24], este numărul de zile trecute de la începutul ultimelor trei săptămâni, când s-a amorsat explozia numărului de cazuri. Prin integrare directă, se poate observa că, dacă dependenţa se menţine, la mijlocul lui august ne vom confrunta cu aproximativ 58000 minus (decese+vindecaţi) de cazuri active. Această cifră este apropiată de predicţia autorităţilor care botează funcţiile cunoscute după cum le vine la gură. Afirmaţia că înregistrăm o creştere supra-exponenţială a numărului de cazuri este o balivernă, consecinţă a necunoaşterii dependenţei supra-exponenţiale şi a prostului obicei de a arunca cu vorbe. Ar fi bine ca, pe viitor, un eventual înger păzitor al omenirii, să o ferească de pandemii descrise de funcţii supra-exponenţiale. Specialiştii n-ar mai apuca să le modeleze matematic...
    • Like 0
  • Pai sa vedem ce parere are Orlando Toedorovici ca el ne-a spus in intelepciunea lui : "Da ce tara asta-i condusa de doctori ?" Sa ne spunsa el acum cam ce ar trebui sa facem , mie imi place enorm de el , as face covid pentru el si l-as strange in brate.
    • Like 1
    • @ Radu Bogdan
      Delia MC Delia MC check icon
      Nuuu...pentru un dobitoc n-are rost să riscați. Îl ia el din altă parte. Care au făcut-o pe grozavii au luat-o.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Ăştia care spun că efectele virusului sunt minore ar trebui să ia în calcul următoarele:
    1. Te poţi infecta de mai multe ori. Poate că zece infectări vor fi uşoare, dar a unsprezecea?
    2. Chiar dacă poţi scăpa cu 100 de infectări uşoare, ce se va întâmpla peste 5-10 ani? Care sunt efectele adverse ale acestor infectări cumulate? Cancer pulmonar? Merită riscul?

    E un virus parşiv, unul care provoacă boli. Le provoacă pe loc, le-ar putea provoca şi peste ani. Merită reflectat.
    https://www.youtube.com/watch?v=b9gRf3L5QMU
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult