Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Document: Sistemul de plată defalcată a TVA se va amâna, iar sancțiunile pentru firmele care îl vor încălca se schimbă. Guvernul modifică legea care a stârnit furia antreprenorilor

Sistemul de plată defalcată a TVA (split VAT) se va amâna, sancțiunile pentru firmele care îl vor încălca se vor relaxa, iar ANAF primește un termen de maximum trei zile lucrătoare în care aprobă transferul sumelor din contul de TVA în contul curent al titularului. Modificările sunt prevăzute într-un nou proiect de ordonanță anunțat vineri seara de Ministerul Finanțelor Publice.

Iată principalele modificări prezentate de minister:

"Ca urmare a consultărilor publice, cu mediul de afaceri, patronate, sindicate, asociații profesionale, inclusiv cu cele reprezentate în cadrul Comisiei de dialog social, Ministerul Finanțelor Publice a adus o serie de modificări proiectului de ordonanță privind plata defalcată a TVA, vizând în principal:

  • amânarea aplicării opționale a mecanismului plății defalcate a TVA de la 1 septembrie 2017 la 1 octombrie 2017;
  • prelungirea perioadei de aplicare opțională a mecanismului de la o lună la trei luni, respectiv 1 octombrie – 31 decembrie 2017;
  • amânarea aplicării obligatorii a mecanismului plății defalcate a TVA de la 1 octombrie 2017 la 1 ianuarie 2018;
  • instituirea de facilități pentru persoanele care optează pentru aplicarea plății defalcate a TVA în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017, respectiv: 

- anularea penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017, în anumite condiții;

- acordarea unei bonificații de 5% la plata impozitului pe profit sau, după caz, a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;

  • extinderea termenului în care persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA au obligația virării în contul de TVA a TVA aferente diferenței între încasările și plățile în numerar, precum și a TVA aferente plăților cu carduri de debit/credit sau substitute de numerar, de la 3 zile lucrătoare la 7 zile lucrătoare;
  • instituirea obligației persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA de a își vira în contul de TVA în maximum 7 zile lucrătoare de la încasare TVA aferentă facturilor emise înainte de 1 ianuarie 2018 sau, după caz, înainte de data la care aplică opțional mecanismul;
  • înființarea Registrului persoanelor care aplică plata defalcată a TVA organizat de ANAF și în care sunt înscrise persoanele care optează pentru aplicarea plății defalcate a TVA în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017;
  • instituirea unui termen de maximum 3 zile lucrătoare în care ANAF aprobă transferul sumelor din contul de TVA în contul curent al titularului;
  • modificarea prevederilor referitoare la contravenții și sancțiuni, după cum urmează:

- stabilirea unei perioade de grație de 7 zile lucrătoare în cadrul căreia să se corecteze erorile;

- în cazul în care erorile nu au fost corectate în termenul de 7 zile lucrătoare, se aplică o penalitate de 0,06% pe zi din valoarea TVA, dar nu mai mult de 30 de zile;

- după termenul de 30 de zile, pentru fapte precum nevirarea în contul de TVA al furnizorului sau debitarea eronată a contului de TVA, se aplică o amendă de 50% din suma reprezentând TVA, iar pentru fapte precum nevirarea sumelor reprezentând TVA din contul curent al titularului în contul de TVA al acestuia sau plata TVA datorată furnizorului din alt cont decât contul de TVA, se aplică o amendă de 10% din suma reprezentând TVA.”

Puteți consulta aici noul proiect:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Toate propunerile aduse de Dragnea la CF sunt praf deci. Toate experimentele de taxe si impozite sunt harcea-parcea. Licitatia la autobuze pe SEAP a fost anulata din greseala si acum trebuie reluata, autostrada Pitesti-Sibiu e refacuta de la 0 (pe hartie, nici nu vreau sa ma gandesc cum o fi cand s-or apuca de ea)...Ce mai trebuie sa se intample ca sa vina cineva care sa stie pe ce butoane sa apese? Ce trebuie sa se intample ca sa se faca o schimbare ceva undeva? Norocul nostru e ca trecem printr-o perioada calma economic si ca nu sunt cine stie ce crize sau iuresuri sa creasca dobanzile si ca BNR inca poate sa tina pravalia in picioare. E incredibil ce haos si debandada e la MF si guvern sau de unde vin ordinele. De cand au venit astia la putere efectiv n-am facut nimic. Doar au inaugurat un pasaj de vreo 3 ori si mai urmeaza de zici ca trece Atlanticul si am cumparat mai mult ca au dat bani la oameni, in rest...Nici un butic de cartier nu rezista cu un management de-asta. Zici ca suntem de la scoala ajutatoare, cum s-or uita europenii la noi? Ce am apreciat si trebuie sa fim mandri de asta, e ca aia cu metroul din Dr Taberei s-au intalnit cu tunelurile :D
    • Like 1
  • check icon
    Ceea ce nu analizează nimeni este faptul că, indiferent ce sistem de TVA aplici, splituit sau nu, există – mai ales în micile orașe și în mediul rural, dar și prin orașele mai mari în destule locuri pentru a fi un fenomen relevant – mii, zeci de mii de agenți comerciali care nu emit niciun fel de document și, ca atare, nu plătesc TVA. Nu au plătit, nu plătesc și nici nu vor plăti. Spălătorii auto, service-uri auto, firme de termopane etc. Este funcționează de ani de zile și, fără doar și poate, vor funcționa și de acum înainte. Ciudat, nimeni nu vorbește despre asta, deși fenomenul este foarte cunoscut și foarte răspândit. Eu acuma ce ar trebui să fac? Să reclam la ANAF că x ori y mi-a vândut ceva ori mi-a făcut un serviciu și nu am primit nicio chitanță? Păi ANAF știe cine sunt ăia, știu și autoritățile locale, știu și cetățenii din zonele alea. Și, ca să fie totul ca la carte, sumele cerute de aceste firme sunt exact ca și cele cerute de firmele care emit documente, uneori chiar mai mari! Că, na, firma aia are un fel de monopol pe zonă. Iar statul român, prin ANAF, vine acum și vrea să pună ordine tocmai acolo unde este deja (relativă) ordine, dar îi ignoră pe cei care, de ani, aduc prejudicii statului, ba chiar îi ajută, deoarece – pur și simplu – sunt lăsați în pace. Adică, mai clar: statul român pregătește pedepse mai mari celor corecți sau, mă rog, mai puțin corecți decât alții, dar îi lasă în pace pe cei total incorecți, ca și cum nu ar fi!
    E ca în bancul vechi cu Castro și samba no, trabajo sí... Nu-l știți? Vi l-a spus deja statul român.
    • Like 1
  • Sistemul informatic al fiscului nu face față în prezent acestei evidențe de diversitate a datelor și a termenelor , actuale , sau din trecut . Fișele de evidență a plății contribuțiilor , nu au putut fi clarificate niciodată ( de întrebat orice contabil care a încercat acest lucru ) iar acuma realitatea a se va îndepărta ș și mai mult de evidențe. Întreprinzătorul care vrea să lucreze corect , este pus în fața plutonului de execuție ....... Pe la noi în totdeauna este sancționat cel care declară , și raportează, iar cel care nu are evidență ....... potopul după el . Ceva măsură cu care să frâneze măcar corupția ?! ..... nu , nimic ?
    • Like 1
  • Anon check icon
    Adica se mai razgandesc o data? Cum era cu planul ala bine pus la punct? Ca parca improvizeaza la fiecare pas.
    • Like 0
  • SmurfK check icon
    Singura idee bună e cea cu bonificația. Așa ar putea strânge mai mulți bani la buget, bonificații pentru plătitorii de bună credință.

    În rest, aceeași prostie ca până acum. Nu afectează cu nimic evaziunea fiscală, ba din contră. Ce nu reușesc să colecteze de la cei care fac evaziune, iau de la noi ăștia cinstiți, care declarăm tot ce facem. E un fel de Robin Hood pe dos. Și mă face să simt ca un dobitoc.

    Ăla care face evaziune chiar îmi va râde în față când mă vede că eu 19% din încasări le am blocate într-un cont, iar TVA-ul pe bunuri și servicii îl plătesc din buzunar. Să zicem, poate mă forțează să economisesc, că-mi țin banii în contul special. Dar până apuc eu să-i scot și să-mi fac curaj pentru control, mi-e să nu fiu în faliment. Că așa sunt controalele. Nu vine nimeni să-ți spună că faci treabă cât de cât bine. Vin să te ardă și te ard, căci e imposibil să nu găsească ceva, oricât de mic. Ajungi să te gândești dacă merită, că faci cerere să ai acces la 3000 de lei în contul TVA, plătești amenzi de 2000 și ăia sunt banii. Rămâi cu 1000 care nu-ți ajung pentru ce vroiai să faci inițial.
    • Like 3
  • Am citit doar titlul si am concluzionat : eterna epopee PSD - discutatã si uitatã ; sedusã si abandonatã !
    • Like 0
  • Vasile check icon
    Nu văd în aceste modificări cum va da ANAF aprobarea în trei zile.
    Dacă mă iau după procedurile actuale, trebuie să faci o cerere. Cererea o depui la ANAF la registratură. Ei o procesează și, să zicem că în trei zile dau aprobarea. Va trebui să mergi după aprobare sau o trimit ei direct la bancă?
    Ce se întâmplă dacă nu dau aprobarea pentru, să zicem, 300000 de cereri pe lună (sunt 600000 de firme în românia), în trei zile, pentru că nu au personal destul? Cine plătește eventualele daune produse firmelor?
    Tot e bine că au ținut cont de unele probleme ridicate de firme.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult