Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Două Românii, prin ochii unui cercetător de top: de la drumurile „înspăimântătoare” la laboratorul de ultimă generație de la Cluj

Laborator Cluj

În centrul său de cercetare de la Universitatea Babeş-Bolyai, profesorul de ştiinţe cognitive clinice Daniel David folosește tehnologia pentru a face studii în domeniul depresiei, autismului și fobiilor. Făcut în colaborare cu un institut american, centrul are un laborator de ultimă generație.

„Noi încercăm să utilizăm tehnologia pentru a trata tulburări clinice, pentru a face cercetări în domeniu și pentru a-i forma pe alții pentru a utiliza această tehnologie,. Ultimul grant pe care l-am avut a fost un grant european, în care pentru prima dată la nivel internațional, împreună cu colegi din Franța, Belgia, Suedia și Marea Britanie, am creat o nouă generație de roboți terapeutici, pe care îi folosim pentru copiii cu tulburări de spectru autist. Și până acum se foloseau roboții, dar ce am făcut noi a fost că am creat o generație de roboți care pot să fie semiautonomi, care pot să ia unele decizii, independent de psihoterapeut, astfel încât ei vor putea fi folosiți acasă, vor putea fi folosiți în grădiniță, vor putea fi folosiți de către învățători, chiar atunci când psihologul nu este acolo. (...)

Copiii cu tulburări de spectru autist sunt mai deschiși să interacționeze cu robotul decât cu ființa umană. Și atunci am zis: hai să folosim robotul ca să îi învățăm o serie de mecanisme și comportamente”, explicat Daniel David în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Cu ajutorul realității virtuale, echipa profesorului David îi poate trata pe cei care suferă de frica înălțime. „Noi considerăm că avem suficiente cercetări pentru a folosi tehnologia virtuală ca intervenție, nu ca parte de cercetare”, spune acesta. 

În faza de cercetare se află un alt proiect: un avatar care să îi trateze pe oamenii diagnosticați cu depresie. „Dacă nu putem avea un psiholog în fiecare casă, am putea avea un psiholog-avatar. Și așa cum avem un computer sau televizor, ce ar fi să avem un avatar care să facă elemente minimale de psihoterapie, ca Jiminy pentru Pinocchio?”.

În ciuda oamenilor valoroși pe care îi are și a performanțelor pe care aceștia le ating, România este o țară lipsită de elemente minimale care să le asigure cetățenilor bunăstare și confort.

„Între Cluj și București, distanța fizică este, din păcate, mult prea mare. Uneori simt că mi-e mai aproape să merg la Viena, deși vin de fiecare dată cu plăcere la București. Drumul însă e înspăimântător, să faci 7-8 ore este anormal. La fel e legătura cu Moldova. Asta ne face să nu ne racordăm foarte bine unii cu alții”, crede profesorul.

Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.05.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult