Legătura dintre Alzheimer, bolile cardiovasculare sau durerile de spate și sănătatea orală. Dr. Leahu: „Să ne rezolvăm problemele stomatologice cât suntem sănătoși, ca să fim pregătiți pentru orice altă bătălie pe care o vom avea de purtat”

Specializările stricte din medicină ne împiedică, de multe ori, să înțelegem de ce o persoană diagnosticată cu o boală autoimună este trimisă la stomatolog, de ce o problemă dermatologică își poate găsi cauza în tubul digestiv sau de ce durerile de spate ori cele de cap pot fi provocate, de fapt, de o ocluzie dentară anormală. Dacă ne-am uita, însă, mai atent la anatomia corpului uman și am cunoaște mai bine felul în care sistemele și organele comunică, am înțelege ceea ce medicii numesc fenomenul impactului la distanță și am putea face astfel pași mai fermi către prevenție.

Într-un interviu pentru Republica, dr. Ionuț Leahu, care a pus bazele unei rețele de clinici stomatologice prezente în 13 orașe și care, de curând, a devenit parte din Regina Maria, vorbește despre legătura dintre sănătatea orală și sănătatea întregului organism, despre principalele mijloace de prevenție pe care le avem la dispoziție, precum și despre importanța intervenției unei echipe interdisciplinare care include stomatologul în abordarea problemelor de sănătate complexe.

„Nicio infecție nu stă doar în gură. Sunt studii care arată că inflamația cronică, mai ales cea dată de boala parodontală, care este, de fapt, o infecție cronică, crește riscul de a face Alzheimer cu 70%. (…) Boala parodontală cronică este o sursă de citokine proinflamatorii, care intră în sistemul nervos prin bariera hematoencefalică sau prin stimularea nervilor periferici. Astfel, citokinele stimulează celulele gliale să producă molecule proteice patologice, care pot duce la leziuni neuronale. Deci nu bacteria propriu-zisă, cât răspunsul sistemului imunitar la infecție și inflamația cronică este periculos. De aici și riscul de AVC, pentru că apare același mecanism asociat cu markerii inflamatori. (...) 

Sunt legături și cu bolile autoimune deoarece sistemul imunitar este forțat să se bată zilnic pentru a ține sub control aceste infecții din cavitatea orală. (…) În zona cardiovasculară, bacteriile care ajung să colonizeze valvele inimii astfel încât acestea să nu se mai închidă, pornesc din sfera orală. Sunt, din păcate, pacienți care ajung la endocardită, adică o infecție generalizată, care se localizează în straturile din jurul inimii și de acolo se inflamează mușchiul inimii. (…) Din cauza infecțiilor din gură, imunitatea scade și răcești mai ușor, iar dacă ai răcit poți face pneumonie, situație întâlnită mai ales în cazul pacienților vârstnici. Dacă bacteriile din gură sunt scăpate de sub control, crește riscul unor afecțiuni respiratorii. Trebuie să regândim ideea de sănătate și să înțelegem că și gura face parte din corpul uman, pentru că este un aspect de multe ori ignorat”, explică dr. Leahu.

Și nu numai boala parodontală poate reprezenta cauza sau factorul agravant al unor afecțiuni, ci și poziția incorectă a dinților, o situație cu care se confruntă tot mai mulți copii. Și, din păcate, cele două probleme se asociază de cele mai multe ori.

„Ca semn al civilizației, al faptului că mâncăm procesat, moale și nu mai mestecăm așa cum o făceau strămoșii noștri acum 10.000 de ani, gura se micșorează, dar dinții nu au primit încă informația să se adapteze. Este o problemă foarte mare. În Olanda, 80% dintre copii au aparat ortodontic, în România, din păcate, nu avem o statistică. Problema se poate rezolva și la vârstă adultă pentru că, dacă alegi să nu o faci, alegi de fapt să-ți pierzi dinții mai repede. Iar asta se întâmplă prin două mecanisme. Unul este cel mecanic, prin care dinții fie încep să se miște, fie să se spargă, iar al doilea este cel biologic, bacterian, adică boala parodontală. Și cele două lucruri își dau mâna. Pacienții cu ocluzia greșită, cu dinții strâmbi, fac, în cele mai multe cazuri, și boală parodonatală. (…)

Dacă nu închid gura corect, mi se va deforma coloana și postura mea va fi afectată. Cel mai inofensiv lucru pot fi durerile de cap, de gât, lombare sau de șold. Când te uiți la scheletul uman, vezi că toate se îmbină și înțelegi de ce ajungi să ai probleme la distanță. Poți mușca strâmb fără să te deranjeze, doar că în timp articulația se tocește, iar asta reverberează și îți afectează postura”, explică medicul.  

Boala dinților frumoși

Mesajele și imaginile publicitare prin care sunt promovate pastele de dinți ne fac pe cei mai mulți dintre noi să punem semnul egal între o dantură albă și una sănătoasă. În realitate, însă, lucrurile nu stau tocmai așa. Dacă sunt afectați de boala parodontală, dinții pot cădea indiferent că sunt sau nu albi, de multe ori fără să aibă vreo carie sau să provoace dureri care să te alarmeze și să te trimită la medicul stomatolog. Iar unul dintre cei mai importanți factori de risc este fumatul.

„Nicotina face vasoconstricție, iar gingia care trebuie să fie vie și să se lupte cu infecțiile, cu bacteriile care sunt în permanență în cavitatea bucală, nu mai primește suficient sânge și, astfel, pierde bătălia mai repede. Tot din cauza vasoconstricției, gingia nu mai sângerează așa cum se întâmplă în boala parodontală. Avem pacienți fumători de 20-25 de ani care spun că nu i-a durut nimic, niciodată, și cărora le cădeau dinții pur și simplu. De asemenea, sunt pacienții care dacă fumează devreme și au și o moștenire genetică, pot rămâne fără dinți la 25 de ani. Cel mai tânăr pacient pe care l-am văzut avea 21 de ani și mai avea trei dinți. Sunt oameni care trec prin adevărate tragedii din această cauză. (...)

Contactul cu bacteriile le avem prin intermediul gingiilor, care se inflamează. Inflamația vine din două componente: bacteriană și mecanică. E ca și cum ai avea o așchie în deget. La fel acționează tartrul pe gingie, e un iritant local. Gingia nu câștigă bătălia pentru că nu se poate inflama astfel încât să acopere tot și nu poate da jos tartrul de pe dinți. Odată ce s-a instalat, acesta poate fi dat jos numai cu ajutor profesionist. Tartrul se curăță mecanic, apoi folosim o diodă laser și diverse substanțe care să omoare bacteriile din șanțul gingival. Și, în acest fel, ajutăm imunitatea să se liniștească. După procedură, gingia se relaxează, inflamația dispare, iar pacientul își îngrijește mai ușor dantura acasă. (...) 

De-a lungul anilor, am crescut echipa și complexitatea serviciilor pe care le oferim, iar acum, prin integrarea în Regina Maria, avem acces la toată medicina. Noi ne tot înarmăm să-i tratăm, dar oamenii care nu vin la stomatolog spun că nu au de ce să facă acest lucru, pentru că nu au probleme. Însă percepția despre ce înseamnă o problemă diferă. Pentru unii, un punct negru pe un dintre este o problemă, dar sunt oameni care rămân fără măsele și care nu au o problemă pentru că nu se vede”, spune dr. Leahu.

Prevenție. Din primul an de viață

Nu este niciun secret că prevenția este soluția împotriva instalării unor boli grave. Dificultatea o reprezintă faptul că acest concept trebuie integrat în stilul de viață și susținut prin gesturi mici care să devină parte din rutina zilnică. Și cu cât mai repede se face acest lucru, cu atât mai bine.

Dr. Leahu recomandă ca prima vizită la stomatolog să se facă chiar în primul an de viață, după apariția primului dințișor. Ulterior, dacă apar carii, ele trebuie tratate în cel mai scurt timp pentru că în cazul dinților de lapte, acestea avansează foarte repede. Vizitele regulate la stomatolog pot scoate la iveală și eventualele probleme legate de dezvoltarea oaselor maxilarului, ceea ce permite intervenția precoce și evitarea problemelor ulterioare care pot deriva de aici. 

Atât în cazul copiilor, cât și în cazul adulților, pe lângă consultul de specialitate, două aspecte foarte importante în menținerea sănătății orale sunt igiena și alimentația.

„Pentru că mâncăm aproape totul procesat, autocurățirea nu se mai produce, cum se întâmplă, de exemplu, când muști și mesteci alimente tari precum morcov, măr, castravete, ridichie. De asemenea, mâncăm foarte mulți carbohidrați și zahărul nu este singurul vinovat, ci și timpul de contact cu suprafața dentară. De exemplu, dacă mâncăm combinația făină cu zahăr, sub orice formă, se creează o peliculă lipicioasă care ține zahărul în contact cu suprafața dentară. Și atunci, atacul bacterian va reuși să spargă apărarea, deși smalțul dentar e aproape de duritatea diamantului. Iar dacă bacteria intră în dinte, ajunge la dentină care e mai moale și o distruge repede.

La fel se întâmplă și în cazul oricărei băuturi îndulcite, indiferent că vorbim de fresh-uri sau băuturi carbogazoase. De aceea, e bine să reducem timpul de contact dintre dinte și lichidul cu zahăr prin folosirea unui pai. (...)

Spălatul pe dinți de dimineață trebuie făcut fie înainte de micul dejun, fie la 30 de minute după. Pentru că acizii din mâncare, intrând în contact cu smalțul, slăbesc puțin această suprafață și, pentru că orice pastă de dinți este puțin abrazivă, smalțul se poate zgâria. De aceea, nu e bine să folosești bicarbonat, pentru că este mult prea abraziv. Periajul înainte de culcare este foarte important pentru că, dacă nu mă spăl, pe fondul scăderii secreției de salivă din timpul somnului, bacteriile vor prolifera necontrolat. Acesta este și motivul pentru care dimineața ne miroase gura”, a subliniat dr. Leahu.  

„Fără să avem toată medicina la dispoziție nu mai putem trata”

Bolile complexe cum sunt, de exemplu, diabetul, cancerul sau osteoporoza, dar și strict problemele stomatologice, au nevoie de intervenția mai multor specialiști și a unei echipe interdisciplinare. O practică relativ nouă pentru sistemul medical, dar care începe să câștige din ce în ce mai mult teren.

„În cazul pacienților oncologici cu metastaze osoase, se administrează bifosfonați, așa cum se întâmplă și în cazul pacienților cu osteoporoză, care opresc metabolismul osos. Dacă onocolgul decide să nu îl trimită la stomatolog înainte, pacientul poate supraviețui cancerului și rămâne cu niște necroze ale mandibulei care nu pot fi tratate. Avantajul nostru este că acum suntem într-un grup medical, participăm la discuțiile din tumor board și evaluăm situația și din punct de vedere stomatologic, iar împreună cu pacientul prioritizăm intervențiile. Decidem dacă putem interveni întâi noi, pentru a reduce riscul de complicații în sfera orală, pentru ca mai apoi să se administreze tratamentul specific. 

Nu știi ce ți se va întâmpla mâine. Să ne rezolvăm problemele stomatologice cât suntem sănătoși, ca să fim pregătiți pentru orice altă bătălie pe care o vom avea de purtat”, spune dr. Leahu.

O altă boală cu repercusiuni în sfera orală este diabetul, pacienții diagnosticați fiind de trei ori mai predispuși să dezvolte probleme parodontale, asta și pe fondul unei producții de salivă specifice bolii, care scade imunitatea în cavitatea bucală.

„Fără să avem toată medicina la dispoziție și fără să avem spitale, nu mai putem trata. Pentru că sunt pacienți care nu pot fi tratați într-un cabinet stomatologic obișnuit și care au nevoie de multidisciplinaritate. Avem, de exemplu, pacienți care sunt în îngrijiri paleative, iar faptul că au dinți îi ajută. Este incredibilă transformarea unor oameni de 80-90 de ani după ce le-am pus dinți. Sunt protocoale foarte bine puse la punct prin care operăm azi, iar a doua zi, pacientul are dinții la loc. Iar după una-două săptămâni, este o schimbare incredibilă a stării de spirit”, spune medicul. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp