Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Dragi profesori, fiți grădinari buni! Nu predați doar niște cunoștințe copiilor, ar fi prea puțin, ci creșteți o țară!

manuale pe banci

Foto: Inquam Photos / Ovidiu Iordachi

Copiii au nevoie de hrană, de haine, de căldură, de un acoperiș deasupra capului, dar mai mult decât toate aceste bunuri materiale, ei au nevoie de modele. Profesorii, la fel ca părinții, le dau copiilor un model de a fi om, un model de a se raporta la viață și de a o înțelege. După ce termină școala, mereu vor lua decizii în viață raportându-se la profesorii și părinții lor. Au văzut echilibru și cumpătare, vor lua decizii cu echilibru și cumpătare. Au primit căldură și iubire, vor dărui căldură și iubire. Au primit ceartă, critică și duritate, tot asta vor da altora la rândul lor. Li se dă adevăr, vor da adevăr. Li se dau cinste și corectitudine, vor da cinste și corectitudine. Dacă voi sunteți verticali, nelingușitori și demni în fața celor ce conduc vremelnic, așa vor învăța să fie și copiii. Se vor uita în voi ca într-o oglindă; ce sunteți vor fi!

Îmi doresc, dragi profesori, să fiți pentru elevi grădinarii, care să sădiți în ei semințe de modele de oameni, și în ei să rodească aceste semințe peste ani. Tot ce puneți în ei să dea roade minunate mai târziu, ca să putem naște o societate mai sănătoasă.

Să ne amintim ce spunea Spiru Haret, părintele învățământului românesc cu ani în urmă, dar valabil și azi:

„Contăm să apropiem şcoala de popor, să o facem să fie iubită şi respectată, să fie centrul de unde să pornească curentele cele bune şi sănătoase pentru înălţarea şi întărirea neamului. Căutăm a face ca învăţământul nostru să devină un învăţământ naţional, de vreme ce ne silim a-l face să se potrivească ţării noastre, în loc de a ne mulţumi să-l luăm făcut gata, într-un timp şi nişte condiţii care nu mai sunt ale noastre.”

Tot Spiru Haret spunea „cum arată astăzi școala, așa va arăta mâine țara” și aș zice să privim la țară azi și să ne gândim că e născută din semințele sădite în copiii la școală în treizeci de ani, de aceea simt nevoia să repet:

Nu predați doar niște cunoștințe copiilor; ar fi prea puțin; ci creșteți o țară!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult