Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Punem o haină mai groasă?

Pe 16 ianuarie 1969, în Piața Wenceslas, studentul Universității Caroline din Praga, Jan Palach, și-a dat foc după ce s-a stropit cu combustibil pentru a întări revolta împotriva ocupării Cehoslovaciei cu tancurile de către URSS în august 1968. A spus asta înainte de a muri, după 3 zile, din cauza arsurilor. În februarie, s-a autoincendiat, tot în Piața Wenceslas, un alt student, Jan Zajc.

Acum, în aceeași Piață simbol, 70 de mii de cehi s-au adunat ca să ceară gaz ieftin de la Rusia. Nu pentru a-și da foc. Au mai revendicat ieșirea din NATO și UE, înțelegeri separate cu Putin, pentru scăderea prețului energiei în Cehia, precum și izgonirea refugiaților ucraineni din țară. 

Cristian Tudor Popescu

În Italia, în Germania, în Franța mișcările anti UE care au înșfăcat țelul suprem să nu le fie cam frig cetățenilor la iarnă, se încălzesc pentru demonstrații recepționate cu ciocniri de votcă la Kremlin. De Ungaria, ce să mai vorbim. În România, partidul Sf. Simion Nuntașul a organizat o repetiție la masă pentru marele miting pe tema foamei, ce îl va declanșa la început de octombrie.

Când am putut să călătoresc, după 1989, căci înainte fusesem respins până și pentru o excursie în grup în Ungaria, am constatat că, într-adevăr, Occidentul era net superior comunismului în materie de economie, tehnologie, civilizație. Germania de Vest, unde am ajuns prima dată, mi s-a părut un basm luminos față de România mea ceaușistă. Dar n-am reușit să scap nicăieri de întrebarea care m-a dus la despărțirea de povestea comunistă: este superior și din punct de vedere moral?

Comunismul înseamnă, n-am îndoieli, o imensă mizerie morală. Dar Occidentul capitalist, democratic și liber?

Nici până astăzi nu am un răspuns. E posibil să primesc unul în următoarele luni.

Scopul lui Putin e limpede: vrea să transforme Europa într-un dominion rusesc, ceea ce Stalin reușise cu Estul ei. Așa ceva se poate realiza fie prin atacare și ocupare directă, ca în cazul Ucrainei, fie prin venirea la putere a unor conducători vasali Kremlinului, care, în fățărnicia lor imbecilă, înghițită de atâția, se numesc, culmea, suveraniști. Uniunea Europeană desființată, o Europă divizată în state „independente”, „suverane”, părăsită de America, ar fi luată în stăpânire, bucată cu bucată, de Rusia.

Pariul lui Putin e simplu: răniți la buzunar, europenii îmburgheziți vor da dracului libertatea, democrația, dreptatea pentru a-și menține nivelul de trai confortabil. Să observăm că zișilor europeni nu li se cere de către guvernele încă democratic alese să se bată cu Armata Roșie și să moară. Lupta e cu cele câteva grade în minus în case și cu creșterea prețurilor.

Românii, sau cel puțin unii dintre ei, își mai amintesc – au îndurat ani de zile frigul, foamea și iobăgia sub Ceaușescu. La iarnă, caznele astea pot să revină, mai puțin iobăgia. Faptul că acum suferința măcar va fi în libertate dă, oare, un alt rost vorbelor lui Ceaușescu: „Puneți o haină mai groasă!”? Sau, mai bine, ne ducem cu toții la nunta de aur a crăișorului peluzelor cu România?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult