Foto: Inquam Photos
După ce am văzut reacțiile din ultimele zile, mă îngrozește condamnarea lui Liviu Dragnea. Mă îngrozește prin prisma perspectivelor care încep a se contura. România va traversa o perioadă critică până în momentul pronunțării unei sentițe definitive în acest dosar.
Imediat după pronunțarea sentinței, au făcut declarații reprezentații principalelor partide de opoziție, dar și personalități din zona societății civile. Însă toată atenția era îndreptată înspre Liviu Dragnea, care ne-a spus că va lupta până la capăt. Previzibilă reacție, previzibilă și metoda de luptă.
Ca la un semn, fidelii lui Liviu Dragnea au publicat pe rețelele sociale diverse mesaje de susținere. Într-un final, a apărut și Liviu Dragnea, ca un martir: a constata că se bucură în continuare de susținerea Partridului, care l-a declarat nevinovat, și că, în plus, are în spate voturile cetățenilor.
Mai toți liderii PSD, parte dintre ei ocupând poziții de demnitate publică în statul român, poziții de autoritate, pe lângă faptul că au contestat o sentință a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și-au manifestat convingerea că Liviu Dragnea își va dovedi într-un final nevinovăția. Iar acest lucru mă înspăimântă cel mai mult.
Pentru că Liviu Dragnea NU mai poate fi nevinovat. Punct. Prezumția de nevinovăție funcționează la un politician exclusiv în fața judecătorilor. În calitate de persoană publică și de șef de facto al Legislativului și Executivului, dl. Dragnea poate (și încearcă) să-și dea o grațiere prin schimbarea legilor.
Pentru a-i da o aparență de nevinovăție, trebuie ca legea penală să fie adaptată nevoilor lui, nevoi care nu sunt puține. Altfel este imposibil. Orice om cu un minim de bun simț știe acest lucru. Iar faptul că persoane cu autoritate în statul român, fac astfel de afirmații este înspăimântător.
Astfel, doamna Carmen Dan, șefă peste un minister ce are la bază aplicarea legii, își permite să afirme că sentința este una politizată, răspunsul vindicativ al ICCJ, comparând-o cu un obstacol, „o piedică”.
Apoi, domnul Marian Neacșu, secretar general PSD, afirmă că decizia instanței este „aberant de nedreaptă”, considerând-o a fi pronunțată împotriva milioanelor de oameni care au crezut şi cred în PSD şi a milioanelor de români care astăzi o duc mai bine. Vă amintiți, toți suntem la fel și oricând puteți păți și voi același lucru.
Dan Nica, liderul europarlamentarilor PSD cere, la rândul lui, unitate în fața „acestor presiuni multiple menite să destabilizeze echilibrul politic în România”.
Deși Liviu Dragnea se află deja la a doua condamnare penală ministrul transporturilor, domnul Lucian Șova crede în continuare în nevinovăția șefului său și în corectitudinea deciziilor acestuia. Iar doamna Vasilescu o spune fără să clipească, a fost o greșeală că nu au „aplicat deciziile CCR”, adică nu este vina lui Liviu Dragnea pentru faptele comise, vina stă în sarcina executivului, sau a parlamentului, că nu au dezincriminat fapta sub pretextul unei pretinse decizii a CCR, decizie care vizează cu totul alte aspecte decât instituirea unui prag valoric infracțiunii de abuz în serviciu.
Domnul Fifor, actualul ministru al apărării, face și el vorbire despre „o decizie luată sub presiunea străzii, a unei părţi a presei, a serviciilor”, asigurându-i pe români că PSD-ALDE vor duce până la capăt reformele începute pentru bunăstarea acestora.
Am auzit și declarații aiuristice ale unor alți membri PSD, conform cărora judecătorii nu au respectat deciziile CCR, declarații ce nu merită prea multă atenție.
Am lăsat-o în mod intenționat la final pe doamna Viorica Dăncilă, prim-ministrul României care face vorbire despre influența ocultă a arbitrariului în „aplicarea legii”, dar și despre o pretinsă gravă încălcare a Constituției de către cei care cer demisia președintelui PSD. În primul rând, această doamnă dă încă o dată dovada faptului că nu deține proprietatea termenilor. În raportul dintre puterile statului, chiar autoritatea la conducerea căreia se află, în mod regretabil, este cea care aplică legea. Autoritatea legislativă adoptă legi, executivul are în principal prerogativa aplicării lor și doar prin delegare pe cea de a legifera, iar puterea judecătorească împlinește justiția. În al doilea rând, cerea de demisie nu este un act juridic, ci unul politic. Cu atât mai puțin se poate constitui într-o încălcare gravă a Constituției. Oricine poate cere oricui să-și dea demisia. Nu este o constrângere directă, cât una indirectă. Prin faptul că președintele republicii i-a cerut în câteva rânduri prim-ministrului să-și prezinte demisia, cel dintâi nu a încălcat grav Constituția, dar i-a transmis prin cele mai diplomatice căi faptul că relația de colabrare dintre cele două instituții a intrat într-un impas sever.
Toate aceste luări de poziție din partea liderilor PSD par a fi orchestrate, transmițând același mesaj: sentința este nedreaptă, aberantă pe alocuri, iar Liviu Dragnea este nevinovat. Aici stă pericolul. Putem spune că un Dragnea condamnat în primă instanță este mai periculos pentru justiție decât ar fi fost în cazul unei achitări. În perioada imediat anterioară s-au pronunțat câteva achitări răsunătoare, în dosare de mare rezonanță publică. Cu acele ocazii, nu am auzit pe nimeni, dar chiar pe nimeni să conteste public sentințele, sau obiectivitatea judecătorilor.
Procesul penal își are parcursul lui legal, foarte clar definit în codul de procedură penală, pentru orice cetățean. Există căi de atac, atât ordinare cât și extraordinare. În ultimă instanță, cel care se consideră nedreptățit de o hotărâre definitivă și irevocabilă are la dispoziție posibilitatea de a se adresa Curții Europene a Drepturilor Omului. Nicăieri în procedura penală, internă sau internațională, nu este prevăzută calea de atac a unei hotărâri judecătorești prin modificarea legii.
Însă acesta este drumul României în perioada imediat următoare, aparent pentru un singur om, dar de fapt având nenumărați alți beneficiari în spate.
În virtutea principiului constituțional al egalității tuturor cetățenilor în fața legii, întreaga societate trebuie să se opună ferm majorității parlamentare pentru a o împiedica să comită acest abuz împotriva legii, împotriva cetățenilor, împotriva societății și împotriva bunului simț și a bunei cuviințe.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.