Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Dragostea în vremea pandemiei. Doi bătrâni din țări diferite trăiesc o poveste de dragoste și se întâlnesc zilnic la graniță, păstrând distanța regulamentară de 1.5 m

Dragoste coronavirus

Foto: DW.com

În România, „un călăreț cu mască” ne-a arătat tuturor că dragostea de părinte e mai puternică decât orice pandemie. Ceva mai departe, la circa 1500 de kilometri, la granița cu Danemarca și Germania, doi bătrâni își trăiesc nestingheriți povestea de dragoste. Și cum, începând cu 14 martie, țara scandinavă și-a închis granițele, iar cei doi – ea o daneză rafinată de 85 de ani, iar el un neamț „încă verde” și destul de rotofei la cei 89 de ani împliniți – au fost nevoiți să se adapteze vremurilor covide. Astfel, ei se întâlnesc zilnic la graniță, păstrând distanțarea reglementară de un metru și jumătate. Ea vine cu mașina din orășelul Gallehus, iar el cu bicicleta din Süderlügum, aflat landul Schleswig-Holstein, tocmai la granița cu Danemarca. Ce poți face când te despart de persoana iubită o graniță și o aruncătură zdravănă de băț? Fiecare își aduce de acasă câte un scaun pliabil și nenumărate povești, tot atâtea subiecte despre și dincolo de coronavirus. Astfel, Inga și Karsten iau prânzul împreună, stau la cafea și la final, amândoi își ridică paharele pe care le ciocnesc, imaginar, în aer, deasupra barierei.

S-au cunoscut la piață, în vremuri mai așezate și timp care avea răbdare cu oamenii. Ea a fost impresionată că, pe lângă cartofi şi căpşuni, bărbatul cumpărase şi un buchet mare de flori. Inga, întocmai ca o adolescentă timidă, şi-a imaginat cum ar fi să i-l dăruiască ei şi aşa au intrat în vorbă.

Amândoi văduvi, singuri pe lume, cu boli, tabieturi și multă poftă de viață. Și-au unit singurătățile de doi ani și au fost nedespărțiți până în noaptea de 14 martie, atunci când frontierele au fost închise pentru a limita deplasările, ca măsură de oprire a răspândirii virusului.

„Ar trebui să ajungă dintr-un moment în altul. I-am spus să nu aducă neapărat ceva de băut.”/ Atunci nu bem”, mi-a spus el./ „Dar dacă vrei să bem un pahar, bem... Cum vrei tu”, i-am zis. „Vine cu bicicleta. E bariera asta chiar în faţă şi nu prea puteam să ne vedem bine. Dar, când vine el o dă la o parte. Şi o aşază la loc când plecăm fiecare la casa lui. Da, trebuie să apară”, le-a povestit Inga reporterilor nemți.

Într-un final, a ajuns şi Karsten. „- Bună!/ A adus şi ziarul...Uite aşa stăm amândoi aici, la poveşti, cam o oră pe zi./ - Ai adus şi vin, pot să văd?/ - Da, tare eşti curioasă./ - Ia uite! Cabernet Sauvignon./ Cred că a costat vreo trei euro sticla”: e modul în care decurge un rendez-vous între cei doi.

Personajele lui Gabriel García Márquez din „Dragoste în vremea holerei”, Fermina Daza și Florentino Ariza, reușesc să se revadă, după o absență de cincizeci şi unu de ani, nouă luni şi patru zile. Inga și Karsten, cuprinși de fiorul dragostei târzii, ivite pe neașteptate, nu au lăsat ca promisiunile iubirii să rămână proiectate pe ecranul plumburiu al fricii generalizate și al morţii, și au decis că dragostea nu merită așteptată, ci trăită. Zi de zi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult