„Astăzi este despre tine” și adaugă uneori cel care postează „sufletul meu”… De atâtea ori am văzut acesta forma mondenă de „La mulți ani”, urmată de tot potopul de dulcegării și amabilități. Desigur, cel mai adesea „sufletul” este în camera alăturată sau chiar lângă autorul postării, așa că ar fi foarte simplu ca urarea să fie făcută în persoană. (Foto: Profimedia Images)

Pe Elena Vijulie Tănase o știți, probabil, de la televizor. Este un jurnalist pasionat de istoria recentă a acestei țări, un adevărat specialist atunci când vine vorba despre Casa Regală a României. Era foarte tânără la Revoluție, însă asta n-o împiedică să vorbească despre Europa liberă ca despre „un vechi prieten”. Elena privește cu un ochi critic prezentul, istoria în derulare, cu toate acestea nu își lasă înfrânt optimismul, chiar și atunci când vorbim despre starea țării în zilele noastre. Crede cu tărie că România se poate reconstrui „pe persoană fizică”.

Aproape întotdeauna, suntem ajutați de persoane diferite de cele pe care le ajutăm noi. A fi o resursă pentru ceilalți nu este ceva tranzacțional, ci mai degrabă un dar. Așa se susține un comportament colectiv de a contribui la binele celorlalți care, inevitabil, se întoarce că un bumerang. (Foto: Profimedia Images)

Se hrănesc nu cu mâncare, ci cu vinovățiile și din manipularea altora. Și în registrul lor interior, recunoștința a fost înlocuită de ură, de credința că sunt speciali și de îndreptățirea de a primi oricât fără a da nimic înapoi. (Foto: Profimedia Images)

Am învățat că iubirea nu trebuie condiționată, că ea se înmulțește în noi numai dacă n-o ciuntim cu pretențiile noastre. (Foto: Getty Images)

Este greu să fii singur la modul general, dar în luna februarie este de-a dreptul chinuitor. Fiindcă peste tot pe unde umbli, on și offline, ți se flutură în față luna iubirii, luna îndrăgostiților, cadouri, surprize, dovezi de iubire exprimate vizibil.

De curând am rugat un bun prieten să mă ajute într-o problemă delicată. Frați cu jurăminte înnnoite la multe beri, dovedite în multe ipostaze neînsemnate, dar în problema aceea, esențială pentru mine, m-a refuzat. Adică, fusese „nevoit” să mă refuze - aveam doar o garanție generală a prieteniei lui. (Foto: Getty Images)

Realitatea a fost alta: nu am dat de prinți pe cai albi, fiindcă zău că nu aș vrea așa ceva, dar am de combinații dubioase, sau curioase, de: (Foto: Getty Images)

A asculta este o abilitate de comunicare interpersonală foarte importantă. (Foto: Getty Images)

Pentru fiecare femeie dezamăgită există un bărbat care încă nu a acceptat cine este și nu știe ce vrea de la viață.