sursa foto: Inquam Photos
Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, sociologul Remus Ștefureac a vorbit despre drona rusească prăbușită peste un bloc din Galați și efectele sale în societatea românească.
„Aș spune că acest eveniment este, poate, cel mai grav eveniment militar care s-a întâmplat în România, după al Doilea Război Mondial, dintr-un motiv simplu. Este pentru prima dată, după al Doilea Război Mondial, când un obiect militar, o dronă de război produsă și lansată de către un alt stat - cu care nu suntem în relații neapărat de prietenie -, a aterizat pe o clădire civilă, rănind niște oameni.
Nu s-a mai întâmplat așa ceva în România, după al Doilea Război Mondial (...) Deci gravitatea incidentului este foarte mare și el a produs, într-adevăr, niște efecte. Dincolo de sondaje, mai avem un instrument foarte, foarte inteligent, aș spune. E o platformă, un start-up românesc de media intelligence, NewsVibe, care ne permite să evaluăm impactul evenimentelor care se întâmplă în spațiul public și care sunt relatate în mass media online, pe rețelele sociale - Facebook, TikTok și YouTube.
Și am avut curiozitatea, de exemplu în primele 24 de ore, să scanăm reacția și cum au fost articolele, postările publice pe acest subiect. Și ce am putut constata este că, de exemplu, dau doar această cifră (...), 38% din totalul știrilor inițiale pe acest subiect - care au atins un impact de vreo 22 de milioane de vizualizări în 24 de ore (...), pe 10.000 dintre cele mai importante surse din România, pe toate mediile indicate, cele care au impactul cel mai mare - ei, bine, 38% dintre acestea reprezentau, să spunem, informație oficială.
Restul au fost narațiuni alternative, preluări de la alți actori, dezinformări și foarte puțin știri neutre. Aceste statistici reprezintă, cum să spun, eu (...) încerc să le interpretez ca o lecție foarte importantă pentru întreg establishment-ul nostru. Noi nu ne-am mai confruntat cu o astfel de situație și este firesc să învățăm, este firesc ca și instituțiile să învețe cum să stăpânească câmpul comunicării, în primele ore ale producerii acelui incident.
Acest incident s-a produs la ora 2 dimineața, deci foarte puțini oameni erau activi. Haideți să spunem că, în intervalul 2 - 6, 7 dimineața, nici nu am văzut o hiper-vizibilitate a acestui subiect. Dar, începând cu 6-7 dimineața, a început să crească alarmant. Ei, în momentul în care populația devine activă, este esențial să nu lași niciun moment de pauză, să ai informări la fiecare oră, să nu lași niciun fel de pauză, timp în care narațiuni ostile, alternative s-ar putea înfiripa și ar putea domina câmpul dezbaterii.
Tocmai de aceea, repet, suntem într-un proces de învățare și noi, ca țară. Sursele de informație oficiale, dacă ele sunt transmise cu o frecvență decentă, ele pot permite, pot ajuta măcar la o calmare a situației și la evitarea acumulării panicii. Pentru că, în absența acestora, repet, pe fondul activării rapide a surselor care dezinformează sau a celor care își iau „informații” din surse alternative sau surse care sunt rezidente în Moscova sau reacții directe ale rușilor, atunci evident că sentimentul de panică se acumulează”.
Remus Ștefureac: Pe viitor, ar trebui să avem un flux constant, din oră în oră, de informație oficială, care să nu permită dezvoltarea de surse care dezinformează
Întrebat dacă, prin folosirea instrumentelor specifice, se pot vedea sursele de dezinformare și cine le propagă, sociologul Remus Ștefureac a răspuns: „Putem să identificăm narațiunile și evident că narațiunile au în spate și niște surse (...) Evident că se pot vedea, dacă ele fac parte dintre cele 10.000 de surse cu impact mare, pentru că altfel, restul înseamnă zgomot. Nu poți să urmărești absolut tot”.
Întrebat dacă autoritățile statului român ar trebui, la rândul lor, să vadă aceste surse și dacă iau vreo acțiune împotriva „războiului hibrid” și „dronelor cu dezinformări”, sociologul a răspuns: „Presupun că le văd și le și analizează, sunt convins că sunt informații... (...) Aici intrăm într-o dezbatere un pic mai amplă (...) E o dezbatere mai largă și în spațiul european, care se bazează pe această dilemă. Sigur, monitorizezi ce se întâmplă, dar cum faci pasul următor, să contracarezi? Ești doar reactiv sau contracarezi în mod activ?
Și, dacă contracarezi în mod activ, intrăm deja în niște zone care țin de libertatea de expresie, de echilibrele democratice. Și lucruri care cumva trebuiesc clarificate nu doar în România, trebuiesc clarificate și în spațiul european. E o dezbatere destul de largă în ce măsură, pe diverse subiecte, poți să apeși, să preiei un flux de comunicare activă. Dar, pe un astfel de incident, comunicarea oficială înseamnă, de fapt, să preiei inițiativa, să controlezi câmpul comunicării.
În acest caz, autoritățile românești au reușit - sigur, parțial, prin acea conferință organizată de MApN, care a transmis niște informații, apoi CSAT, apoi s-au luat niște măsuri, una dintre ele mi se pare chiar fără precedent. Închiderea consulatului de la Constanța mi se pare o măsură chiar extrem de dură. Mai ales că acel consulat, mă rog, dincolo de activitățile oficiale, se speculează destul de mult că era și o bază pentru alte tipuri de activități.
Statul român a preluat cumva inițiativa, dar au fost câteva ore în care... Poate, pe viitor, nu ar fi rău să învățăm că, încă din primele ore, trebuie să avem un flux constant, din oră în oră, de informație oficială, care să nu permită dezvoltarea prea largă a unui ecosistem de surse care dezinformează”.
Remus Ștefureac: În 2021, grupul de Facebook „Premierul nostru Călin Georgescu” prelua „povestiri interesante” de la Sputnik Moldova, care reinterpretau scena politică românească după alte cadrane
Întrebat dacă nu cumva autoritățile ar trebui să aibă o strategie și un plan pus la cale înainte de eveniment, întrucât drona căzută din Galați se poate încadra în categoria „evenimentelor previzibile”, sociologul Remus Ștefureac a răspuns: „Din câte știu, cel puțin în cazul MApN, există niște proceduri destul de clare (...) Repet, parțial s-a controlat acest moment, dar, din perspectiva mea și nu doar a mea, primele ore sunt foarte importante pentru a emite acest flux constant de informație (...)
Am văzut (...) intervenții ale purtătorului de cuvânt, chiar și astfel de intervenții ajută și, evident, un mecanism de răspândire foarte rapidă a input-urilor, a informațiilor oficiale ajută foarte mult. Și aici, asta înseamnă de fapt să controlezi narațiunile”.
Întrebat ce fac alte state europene în situații similare, Remus Ștefureac a răspuns: „Păi, dacă ne uităm în jur, sigur, uneori ideea aceasta de a interzice mijloace de presă, mijloace de informare e destul de sensibilă. Nu în România, în spațiul european. Da, poți să identifici elemente cât se poate de clare și apoi să iei o decizie cât se poate de clară, cum s-a întâmplat cu entități oficiale: Russia Today, care la un moment dat a mai fost interzisă prin niște state, deși emitea - în România, de exemplu, nu-mi aduc aminte să fi emis. Sau Sputnik Moldova - care în România nu a emis, dar emitea de la Chișinău, când regimul era altul”.
În acest context, sociologul a povestit că, în 2021, împreună cu colegii săi, monitoriza grupul de Facebook „Premierul nostru Călin Georgescu”. „Avea un număr important de urmăritori și în feed-ul acestui grup de Facebook erau mereu povestiri interesante, preluate de la Sputnik Moldova, care reinterpretau scena politică românească după alte cadrane. Pe anumite zone - aceasta pe care am descris-o, de exemplu - statul român a putut să fie cât se poate de ferm și să interzică înființarea unei redacții Sputnik România. Nu am avut astfel de chestiuni.
Deci, cumva, e o combinație de bune și mai puțin bune. Va trebui cumva în coordonare cu partenerii europeni - nu putem să gândim un mecanism național, cred, din punctul meu de vedere, pentru că oricât ai încerca să reglementezi național, te vei trezi cu entități care emit din alte spații europene și vor fi foarte ușor, vor avea foarte ușor capacitatea de a răspândi dezinformare și, evident, de a manipula opiniile publice”.
Remus Ștefureac: Nu am văzut nicio campanie de pregătire a populației, astfel încât să creștem reziliența la dezinformare
Confruntat cu ideea că, „dacă ești reactiv, ai pierdut războiul” și întrebat care sunt totuși măsurile proactive care se pot lua, în condițiile unei populații deja foarte sensibile la manipulări, sociologul Remus Ștefureac a răspuns: „Aș lua un exemplu și am mai vorbit despre acest lucru (...) Mă gândesc la anul trecut, anii trecuți, nu? Acest război din Ucraina a izbucnit în 2022. Din 2022 până aproape în prezent, elitele noastre - politice în principal, dar nu doar politice - par să ocolească această idee de risc al războiului la adresa României.
Cumva, tot timpul am auzit - mai ales din zona elitelor politice, de toate culorile - că războiul e un pic departe, pe noi nu ne afectează. Prin urmare, nu am văzut o campanie concertată și constantă de pregătire a populației, astfel încât să creștem puțin reziliența. Dacă se întâmplă un incident, să nu intrăm în panică, să spunem „Dumnezeule, ce s-a întâmplat, vine războiul?” Păi războiul e lângă noi de 4 ani.
Dacă noi transmitem populației că noi suntem complet feriți, nu știu pe cine ajută. Nu, nu suntem complet feriți, iar dacă populația va înțelege că nu suntem complet feriți, atunci și sprijinul pentru tot ceea ce înseamnă măsuri, investiții în apărare... Care într-un final, da, sunt cheltuieli, dar acestea sunt costul libertății noastre, că altfel... Dar dacă noi nu transmitem aceste lucruri, nu spunem clar aceste lucruri, ne refugiem de foarte multe ori în spatele acestui slogan - ”Ne apără NATO” -, uitând să spunem că principala forță de apărare a NATO în România este armata României, de departe.
Prima linie, a doua linie, a treia linie este armata României. Care are nevoie, sigur, de dotările necesare, care are nevoie de liderii care să ia deciziile necesare și care are nevoie de sprijinul politic necesar. Nu am văzut aceste lucruri”.
Întrebat dacă Armata este în continuare instituția cu cel mai mare nivel de încredere din România, Remus Ștefureac a răspuns: „Până la măsurători viitoare, da, Armata era instituția cu cel mai ridicat nivel de încredere din România. Nu am făcut măsurători după atacul deliberat sau nu cu dronă de la Galați și recentele știri care au implicat oficiali ai Armatei Române. Dar încrederea în armată, în general, e destul de stabilă. Sigur, se pot întâmpla evenimente, pe termen scurt, dacă ai măsura a doua zi, a treia zi încrederea în armată, sigur că ea cade puțin, e firesc.
Dar, iarăși, nu e potrivit și nu e indicat să faci astfel de măsurători în contexte hiper-emoționale. Aștepți să se așeze puțin lucrurile și vom vedea cum arată”.
Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
După care se miră unii de ce "autoritățile" nu au credibilitate!