Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Drumul lui Sara Alexander de la București la Londra și retur pentru a găsi „esența” într-o meserie în care mulți sunt chemați, puțini sunt aleși

Sara Alexander - FB

(Foto: Facebook/Sara Alexander)

La nici 30 de ani, Alexandru Maftei a descoperit ceea ce unii oameni nu reușesc să găsească după o căutare de o viață. „Esența este în lucrurile simple”, spune cu încredere Alexandru. Ceea ce pentru alții ar părea un clișeu, un truism sau un meme inspirațional de Facebook pentru Alexandru înseamnă „ingredientul secret” care face din mâncărurile sale experiențe memorabile. 

Sub numele de scenă Sara Alexander, tânărul chef a pornit într-o călătorie personală de la București la Londra și retur pentru căutarea esenței într-o meserie în care sunt mulți chemați, dar foarte puțini aleși. Povestea lui, pe care vă invităm să o citiți mai jos, face parte din campania #surprindeesența susținută de Silva, prin care vă prezentăm oameni care și-au transformat pasiunea în meserie și care pot reprezenta modele pentru generațiile ce vin.

„Last call for passenger Alexandru Maftei, please proceed urgently to gate no...”

După aproape opt luni de muncit în restaurante din Regatul Unit, între care și unul de fine dining situat într-un castel, Alex revenea acasă. Stătea în aeroport, cu căștile pe urechi, și i-a venit o idee despre o nouă rețetă. S-a apucat să o noteze pe telefonul mobil.

„Mă întorceam din Marea Britanie și am pierdut zborul. Aveam căștile în urechi și nu am auzit anunțul prin stație în timp ce scriam ideea unei rețete noi. Nu înțelegeam de ce nu mai pleacă avionul...”, povestește zâmbind chef Sara Alexander.

Este numele de scenă al lui Alexandru Maftei (29 de ani), unul dintre bucătarii cunoscuți, care se ocupă de meniul à la carte în câteva restaurante din Capitală. Pentru el, titlul de chef este doar o traducere. „În România sunt bucătar. Sunt chef când merg în alte țări”.

După ce a terminat o școală de profil din Mangalia a lucrat ca barman, a purtat dread-uri timp de cinci ani, îndrăgostit fiind de reggae. Fost DJ la o trupă de muzică reggae, a pus muzică la radio și în cluburi, cu numele de scenă Sara Alexander.

S-a mutat în București, unde acceptase o ofertă din partea unui prieten de a face o emisiune la radio. Cu timpul a ajuns să lucreze, la un moment dat, și ca barman, și ca ospătar, și ca DJ, și ca bucătar. Le-a practicat pe toate trei săptămâni, după care a renunțat pe rând la fiecare dintre ele, până când a rămas doar cu bucătăria. Era decis să fie bucătar și să facă asta „pe bune”, așa că și-a dat jos dread-urile.

„Bineînțeles că am fost trist aproape o săptămână, pentru că după purtat dread-uri cinci ani e cumva ciudat să te simți cu capul gol”, râde el.

Un tatuaj pentru timpul liber

Când ai un job în care lucrezi în bucătărie nu prea ai timp liber. Chef Sara Alexander își punctează zilele libere prin tatuaje pe mâini.

(Foto: Facebook/Sara Alexander)

„Îmi fac un tatuaj de fiecare dată când sunt liber. Cele mai recente sunt cele cu floarea-soarelui, natura, partea cu muntele, partea cu marea, partea cu cafeaua (o altă mare pasiune, după gătit și muzică -n.n.)”, îmi descrie Alex tatuajele sale. Săptămâna viitoare și-a planificat să își mai tatueze câteva. Nu va mai fi liber până în final de august, când și-a programat o mică vacanță.

Pasiunea pentru gătit. „Esența e în lucrurile simple”

Prima oară când s-a angajat ca bucătar a lucrat într-un restaurant raw vegan din București. Ironic, spune, pentru că lui îi place foarte mult carnea, cu excepția celei de oaie și capră.

Nu știa nimic despre alimentația raw vegan. Apoi a lucrat în mai multe localuri. Se mândrește cu experiența pe care a căpătat-o.

În toamna lui 2016 cel mai bun prieten al său, care lucra în Marea Britanie la un restaurant dintr-un castel, l-a întrebat dacă vrea să meargă acolo. A acceptat imediat. Aproape opt luni a lucrat în Regatul Unit unde s-a dus pentru a înțelege cum funcționează lucrurile într-o bucătărie mare.

După ce s-a întors din Marea Britanie a colaborat cu Adi Hădean mai bine de un an, dar și cu alți bucătari cunoscuți.

În prezent, Alex Maftei lucrează pe meniurile à la carte de la câteva restaurante din București. Și-a propus să ofere „mâncare cu gust”.

„Ceea ce e în farfurie e viziunea noastră a bucătarilor și vrem să o împărtășim cu toată lumea”, spune Alex Maftei, care este convins că „esența e în lucrurile simple.”

De la reggae la pian

În cariera sa de chef consideră că un rol important l-a avut muzica. „Melancolia produsă de piesele cântate la pian mă ajută să mă concentrez și să îmi imaginez tot felul de preparate și modul în care să le așez în farfurie.”  

Obișnuia să gătească pe ritmuri de reggae, gen de care admite că a fost obsedat în trecut. Nu mai face asta. Gusturile i s-au schimbat între timp. Acasă ascultă în fiecare zi sunetele pianului pe muzica lui Claude Debussy, Erik Satie și mulți alții.

(Foto: Facebook/Sara Alexander)

„Chiar mă gândesc să iau niște lecții de pian. Nu știu cum o să reușesc. Aș putea să pun un pian aici și când e foarte aglomerat să iau o pauză să ies pe sală și să cânt la pian (zâmbește – n.n.). Nu știu dacă e o idee bună, dar întâi îmi trebuie niște cursuri, să nu cânt melc, melc codobelc”. Despre clienți nu crede că ar pleca de la mese dacă ar începe el să interpreteze la pian. „Ar fi amuzant pentru ei să iasă bucătarul să cânte și să nu se priceapă”.

Spune că nu s-a inspirat de la niciun mare chef. „Să mă uit să văd cum face și să fac și eu la fel? Asta ar însemna să copiez. De ce aș copia?”

Propria afacere? Niciodată.

Nu își dorește să aibă vreodată propriul restaurant. „Ce vreau eu este să fac mâncare. Nu vreau să am propria afacere pentru că vreau să fac mâncare. Dacă aș avea propriul restaurant nu aș mai putea să fac mâncare.”

(Foto: Facebook/Sara Alexander)

„Gătit acasă? No way”

Acasă nu prea gătește. Pe rafturi în bucătărie mai are două boluri, după ce cele două farfurii i s-au spart. „Gătit acasă? No way”

Tocănița de cartofi e mâncarea lui preferată. Și ardeii umpluți. I-ar mânca și noaptea. Și reci și oricum.

„Îmi place foarte tare ce faci, arată foarte bine, mâncarea e foarte gustoasă”

Aude deseori „îmi place foarte tare ce faci, arată foarte bine, mâncarea e foarte gustoasă”. Nu știe ce să le spună, în afară de a mulțumi. „Spun doar mulțumesc, dar pentru mine nu sunt perfecte acele lucruri, ca să pot să mă bucur de acel răspuns. Mă întreb oare chiar fac mâncare bună? Dacă oamenii zic așa, poate că așa este, dar eu personal nu o consider așa de bună ca să zic chiar eu că e bună”.

Esența unei rețete bune? „Viziunea și concentrarea asupra preparatului, astfel încât acesta să arate cât mai bine, să fie cât mai gustos cred că acestea contribuie la esența din spatele farfuriei, cumva.”

(Foto: Facebook/Sara Alexander)

Cea mai recentă rețetă la care s-a gândit?

Poate să spună că era lemn ars, mai poate să spună că e cu porc, cu legume și cu crenguțe. Și cu castane. Atât. „Va fi un meniu special făcut pentru cineva, va fi servit la o zi specială. Pe viitor mă gândesc să includ preparatul într-un meniu. Dar depinde...”.

Visul japonez

Își dorește să aibă ocazia să plece în Japonia, să lucreze în restaurante acolo. „Chiar dacă Japonia e aglomerată, parcă cumva acolo e liniște. Nu prea pot să explic ce mă atrage acolo, dar vreau să mă duc să lucrez ca bucătar”.

Ultimul concediu. Se pun trei zile?

Face o pauză scurtă când îl întrebi când a avut cel mai recent concediu. „Se pun trei zile?”

În 2015 a fost zece zile, fără telefon, în Bologna. Un adevărat concediu. De atunci nu a mai fost. Își dorește ca anul acesta la sfârșit de august și la început de ianuarie anul viitor să își programeze două vacanțe. În ianuarie vrea să meargă în Rimini, să se vadă cu un maestru în gelato. Iar în august, fie acasă la Mangalia, fie în Grecia și Spania, la niște prieteni bucătari.

Acest articol face parte din campania #surprindeesența, oferită împreună cu Silva. Veți cunoaște, timp de câteva săptămâni, oameni pentru care pasiunea cântărește mai mult decât orice to-do-list. În 12 iulie, a fost lansată Biblioteca de Esențe, un spațiu imaginat de Silva. Vizitează Biblioteca de Esențe, îți vei încărca bateriile pentru întreaga vară. #surprindeesența cu cărți iscusite la Cărturești Carusel, etajul II.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Chef=1. petrecere, bairam, zaiafet; 2. pofta, dorinta de (a face, a experimenta, a gusta, etc). Asta, pentru cunoscatorii limbii romane. In nici un caz "bucatar". Pentru ca despre aceasta meserie este vorba: de bucatar. In engleza, intr-adevar, se cheama "chef". Dar, daca e sa fie pe romaneste, iar nu in romgleza, tot bucatar se traduce. Hai, pa! https://en.oxforddictionaries.com/definition/chef
    • Like 1
    • @ Anca Paduraru
      Ai fost rău ,acum se zice chef bucătarului ,hair stylist coafezei şi secretarei asistent manager , şefulicilor manageri iar căcatului shit. Dacă-i zici shit nici nu mai pute , e chiar cool.
      • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult