ÎPîS Mache de la Constanța a cuvântat că femeia, prin comparație cu bărbatul, e plină de slăbiciuni și păcătoasă din naștere. Durerile facerii sunt o pedeapsă binemeritată pentru cea care „a început păcatul”. Întrebat dacă asta nu e discriminare, ÎPîS a răspuns: „Cum să fie discriminare? Aceasta este femeia”. Replica îmi amintește de discuțiile din pauză în școala elementară: „Ninel nu e prost. Așa e el”.
Auzindu-se însă că CNCD o să-l ia în discuție, acest luminător al BOR s-a grăbit să se apere: „Dacă Sfânta Scriptură aduce discriminări, cei care au această părere trebuie să-l dea pe Dumnezeu în judecată”.
Da, aici informatorul Mache e profesionist: e cazul să cercetăm Biblia.
Lăsând la o parte episodul alungării din Rai (îl voi analiza într-un comentariu viitor), invocat de ÎPîS, în care e vorba de Dumnezeu Tatăl, să vedem ce spune Iisus Hristos, adică tot Dumnezeu, despre divorț.
Și au venit la El fariseii, ispitindu-L și zicând: „Se cuvine oare ca omul să-și lase femeia dintr-o pricină oarecare?”. Iar El, răspunzându-le, a zis: „[...] Ceea ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă”.
Ei I-au zis: „Atunci de ce Moise a rânduit să-i dea carte de despărțire și s-o lase?”. El le-a zis: „Din pricina învârtoșării inimii voastre v-a dat voie Moise să vă lăsați femeile, dar la început n-a fost așa. Iar eu vă spun că, în afară de vina desfrânării, oricine își va lăsa femeia și va lua alta, săvârșește adulter, și cel ce a luat-o pe cea lăsată, adulter săvârșește”. (Matei, 19)
Ce, carevasăzică, îi învață Mântuitorul pe credincioșii săi? Că, odată ce sunt căsătoriți religios, n-au voie să divorțeze. Deci, stimați concetățeni, toți cei care ați fost în fața altarului, ați ascultat și ați îngânat troparul „Isaiia dănțuiește” și pe urmă ați divorțat, ați făcut mare păcat. (Eu, Popescu, n-am păcătuit, cum s-ar putea repezi să strige cei care vântură de ani în șir că aș fi divorțat de 4 ori, deoarece n-am fost niciodată decât la primărie, nu și la biserică).
Apoi, Iisus, care susține tot timpul că a venit să plinească, nu să strice legile vechi și zisele profeților, anulează pe loc o decizie a primului Mesia al evreilor, Moise, care îngăduia bărbatului să-și lase femeia, emițând însă un document, cartea de despărțire, adică un certificat unilateral de divorț. Unilateral, căci nici cu gândul nu gândesc, nici Moise, nici Iisus, că femeia ar putea să dorească ea despărțirea de bărbat! Singura pricină pentru care soțul poate să-și alunge soția este desfrânarea – a ei, bunînțeles, nicidecum a lui! Separarea femeii de un bărbat desfrânat e de neconceput.
Dacă ai comis păcatul divorțului, măcar să rămâi apoi toată viața singur, nu care cumva să te însoțești cu altă femeie, căci astfel comiți adulter, decretează Iisus. Mai mult, în înțelepciunea Lui dumnezeiască, Fiul Omului mai avertizează că femeia care va îndrăzni să se alăture altui bărbat, după ce a fost aruncată în stradă de soț, se face vinovată de adulter.
S-a mai spus: cel ce-și va lăsa femeia, să-i dea carte de despărțire. Eu însă vă spun că oricine își va lăsa femeia, în afara pricinii de desfrânare, o face să săvârșească adulter. (Matei, 5)
Pedeapsa pentru infidelitate conjugală: omorârea cu pietre a femeii.
Spuneți dumneavoastră, stimați Republicani, cam a ce seamănă femeia tratată astfel de Iisus? Care Iisus, de altfel, vorbește despre ce nu cunoaște: n-a fost căsătorit, nu a avut nici măcar o iubită, un copil, nicidecum o familie:
În timp ce El încă le vorbea mulțimilor, iată că mama și frații Lui stăteau afară, căutând să vorbească cu El. Cineva i-a zis: „Iată mama și frații Tăi, stau afară, căutând să-Ți vorbească!”. Iar El i-a răspuns celui ce-I vorbea: „Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei?”. Și întinzându-Și mâna către ucenicii Săi, a zis: Iată-i pe mama Mea și pe frații Mei! (Matei, 12)”
Iar zișii ucenici, buimăciți, I-au comunicat o constatare de bun-simț: „Dacă așa este starea omului față de femeie, atunci nu e de folos să se însoare”. Răspunsul lui Hristos este, din păcate, un nonrăspuns, asemenea celui al unui politician prost și fudul, care încearcă s-o dea cotită: „Nu toți pricep acest cuvânt, ci aceia cărora le este dat”.
ÎPîS Mache s-a acoperit bine cu hârtia subțire a Bibliei, CNCD n-o să sancționeze Cartea Sfântă. Mai degrabă îl mai condamnă pe subsemnatul la încă 5.000 lei amendă pentru că iarăși am insultat credincioșii, numindu-l pe ÎPîS „sac cu rahat”. E-adevărat, puteam, cu o vorbă a lui Iisus, să-i spun „mormânt văruit”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
