Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

După imaginile virale cu micul dejun de 2,6 kg „de luat în cameră” la un hotel pe litoral, șeful ANPC vine cu un avertisment: „Pot deveni un focar”

Mic dejun de 2,6 kilograme „de luat în cameră”, la un hotel de patru stele de pe litoral

Într-un sezon în care fiecare control, amendă sau filmare controversată ajunge rapid să fie prezentată drept imaginea întregului litoral, șeful Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor transmite un mesaj fără echivoc: litoralul românesc este sigur, iar el își va petrece concediul la Marea Neagră.

„Litoralul românesc este cea mai bună destinație turistică azi în România. Eu îmi voi face concediul pe litoralul românesc!”, a declarat Csaba Lajos Békési, președintele ANPC, la o întâlnire organizată recent în Mamaia.

Declarația vine într-un moment complicat pentru turismul de pe litoral. Imaginile cu alimente păstrate necorespunzător, restaurante închise temporar sau turiști care pleacă din zona de bufet cu farfuriile pline au dominat spațiul public. Întrebarea ridicată de reprezentanții industriei este însă dacă aceste cazuri, oricât de grave ar fi, pot deveni verdictul dat tuturor hotelurilor, restaurantelor și plajelor de la Marea Neagră.

Citiți și:

ANPC, HORA și hotelierii s-au așezat la aceeași masă

Conferința „Litoralul românesc: responsabilitate, conformare și încredere” a fost organizată la Hotel Nyota din Mamaia de HORA, împreună cu ANPC, Patronatul MAREA Mamaia–Constanța și Federația Industriei Hoteliere din România.

La discuții au participat Csaba Lajos Békési, președintele ANPC, Radu Tănase, directorul executiv HORA, și Sebastian Ionuț Puznava, președintele Patronatului MAREA Mamaia–Constanța și vicepreședinte al FIHR.

Mesajul comun a fost că abaterile grave trebuie sancționate, dar că o neregulă descoperită într-un restaurant, un magazin sau un club nu trebuie transformată automat într-o etichetă lipită pe întreg litoralul. „Există și locuri unde lucrurile nu se desfășoară așa cum ar trebui și este normal ca acelea să fie controlate și sancționate”, a spus Sebastian Puznava. Reprezentantul hotelierilor a cerut însă ca verificările să fie realizate cu echilibru și fără transformarea fiecărei nereguli într-o campanie mediatică împotriva turismului românesc.

Pe litoral lucrează, prin rotație, 16 comisari ANPC. Zece sunt veniți din alte județe, iar șase fac parte din Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța.

După primele patru săptămâni ale programului „ANPC Estival 2026”, echipele realizaseră între 100 și 200 de acțiuni de control săptămânal. Președintele instituției a insistat că nu fiecare verificare se încheie cu o sancțiune și că, în actualul sezon, s-a pus un accent mai mare pe informare, consiliere și conformare.

Potrivit datelor prezentate la conferință, au fost aplicate aproximativ 200 de amenzi în fiecare săptămână. Reprezentanții ANPC au explicat că numărul sancțiunilor trebuie raportat atât la intensitatea controalelor, cât și la numărul foarte mare de turiști și operatori economici verificați în plin sezon.

Cea mai dură măsură pentru o afacere rămâne oprirea temporară a activității. Șeful ANPC a arătat însă că, în majoritatea cazurilor, operatorii sancționați au remediat problemele în mai puțin de 12 ore și au putut să își reia activitatea.

„A fost o mobilizare exemplară din partea agenților economici. Au remediat problemele și au dus unitatea la un nivel la care am putea să o introducem direct la categoria «Așa DA!»”, a declarat Csaba Lajos Békési.

Fără toxiinfecții alimentare și accidente raportate

Radu Tănase, directorul executiv HORA, a declarat că, până la data conferinței, nu fuseseră raportate toxiinfecții alimentare și nici accidente la locurile de joacă, ștrandurile sau plajele verificate. Acesta a descris litoralul drept o destinație sigură, admițând că există atât exemple de „Așa DA”, cât și situații de „Așa NU” care trebuie corectate.

La rândul său, președintele ANPC a spus că litoralul românesc este „o destinație sigură și extrem de potrivită din punct de vedere financiar”, dar a atras atenția că problemele reale nu trebuie ascunse.

„Au fost, într-adevăr, și exemple de «Așa NU» și trebuie să discutăm deschis despre acest lucru. Însă cei care au o astfel de abordare incorectă sunt puțini”, a declarat Csaba Lajos Békési.

Conform datelor prezentate de Patronatul MAREA și FIHR, până pe 2 august 2026, litoralul ar fi primit peste 400.000 de turiști. În aceeași perioadă, ANPC înregistrase peste 100 de reclamații referitoare la serviciile oferite la Marea Neagră. Estimarea privind numărul turiștilor aparține patronatelor, în timp ce numărul sesizărilor a fost comunicat de ANPC.

Sebastian Puznava a mai arătat că aproximativ patru sau cinci operatori pe săptămână au ajuns în situația opririi temporare a activității, dintr-o medie de aproximativ 200 de controale. Calculul de circa 2% operatori cu abateri grave a fost prezentat de reprezentantul patronatelor, nu drept o statistică oficială separată a ANPC.

„Marea majoritate a oamenilor respectă, pun în practică și chiar își dau toată silința ca lucrurile să fie bine”, a spus președintele Patronatului MAREA.

Mâncarea luată din restaurant și dusă pe plajă poate deveni un pericol

La întâlnire a fost discutat și cazul turiștilor filmați în timp ce își puneau în farfurii cantități mari de mezeluri și alte produse de la bufetul unui hotel, pentru a le duce în afara restaurantului.

Sebastian Puznava a explicat că alimentele luate la pachet și consumate ulterior pe plajă pot deveni nesigure, mai ales atunci când sunt ținute în soare sau la temperaturi ridicate.

Șeful ANPC a confirmat riscul: „Aceste alimente pot deveni un focar dacă sunt expuse la temperaturi necontrolate. Recomand tuturor să nu recurgă la acumulări de produse alimentare.”

Responsabilitatea nu se oprește, așadar, în bucătăria restaurantului. Hotelierul trebuie să ofere produse sigure și să respecte temperatura de păstrare, dar turistul trebuie să înțeleagă că o felie de șuncă scoasă din restaurant și ținută ore întregi într-o geantă, pe plajă, nu mai este același produs servit la bufet.

Litoralul nu trebuie nici cosmetizat, nici condamnat în bloc

Litoralul românesc nu devine perfect în urma unei conferințe de presă. Există unități care trebuie sancționate, servicii care nu justifică prețurile cerute și probleme vechi de infrastructură care nu dispar prin declarații optimiste.

Dar litoralul întreg nu poate fi redus la câteva bucătării murdare, o vitrină frigorifică neconformă sau un clip viral.

Mesajul întâlnirii dintre ANPC și reprezentanții industriei nu a fost că neregulile trebuie ascunse. Din contră: ele trebuie identificate, sancționate și remediate. În același timp, hotelurile, restaurantele și plajele care respectă regulile trebuie judecate după serviciile pe care le oferă, nu după greșelile vecinilor.

Iar când chiar președintele instituției care verifică litoralul spune că își va petrece concediul aici, mesajul transmis turiștilor este cât se poate de clar: mergeți la mare, dar alegeți informat, verificați recenziile, cereți bon fiscal și reclamați orice neregulă reală.

Articol publicat anterior pe Funky Travel

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Corporatist.

Presiunea legată de locul de muncă a devenit un subiect tot mai frecvent în discuțiile pe care le avem în diferite grupuri de prieteni. Tot mai mulți dintre ei spun că se simt copleșiți, intimidați și supuși hărțuirii psihologice la locul de muncă, și asta indiferent de Indiferent de vârstă sau de poziția managerială. foto Getty Images

Citește mai mult

Amalia Săftoiu

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Amalia Săftoiu, fondatoarea brandului românesc de tricotaje Ami Amalia, despre trecerea de la o carieră internațională în corporații la antreprenoriat, despre alegerea de a produce în România și despre răbdarea necesară pentru a construi un brand în care valorile să nu rămână doar o promisiune de marketing.

Citește mai mult