foto: Daniel Mihăilescu/ AFP / Profimedia
Victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale a venit ca o gură de oxigen, după luni în care am fost sufocați de violență, ură și manipulare. Societatea a arătat, în majoritatea sa, că are capacitatea să înțeleagă importanța momentului și să acționeze rațional și responsabil pentru salvarea parcursului democratic și european al României.
Cu motoarele turate la maxim, extremiștii au făcut ce au știu ei mai bine, exploatând tot ce au găsit – nemulțumirile legitime ale unei părți importante din societate, greșelile clasei politice tradiționale, neajunsurile economice, creându-le multora iluzia că salvarea vine doar dacă dăm foc la țară. Nu a mai contat că reconstrucția promisă era putredă, că măsurile economice erau imposibil de pus în practică, că nu puteau exista majorități parlamentare fără o susținere din partea partidelor pro-europene, adică a așa-numitului „sistem”. Seducția își produsese deja efectele, clivajul noi vs. ei funcționa impecabil, astfel că nu a fost o surpriză faptul că, pentru mulți români, singura soluție a fost George Simion.
Dacă în cazul extremiștilor rețeta a fost una clasică, în ceea ce privește restul societății au existat câteva lucruri care merită menționate. Tot acest tumult a dat și măsura caracterului multora, din moment ce au existat pendulări între acțiuni responsabile și neutralități complice. Am văzut oameni care au înțeles miza acestor alegeri și au avut curajul să iasă în față, să ia în plex valul de ură, fără să se gândească la consecințele negative, dar și oameni care, la adăpostul echidistanței, au așteptat răbdători momentul anunțării rezultatelor, pregătiți să susțină că au fost de „partea bună a istoriei”. Problema care se pune este mai degrabă una de natură morală pentru că aceste alegeri nu au fost despre cei doi candidați, ci despre viitorul României și despre existența sa ca stat democratic, alternativa fiind capturarea de către un grup de politicieni cu viziuni extremiste. Neutralitatea a însemnat, în acest caz, legitimarea violenței, autoritarismului, extremismului și radicalizării, curente care, știm bine din istorie, sunt fatale oricărei construcții democratice.
Din fericire, odată cu votul de pe 18 mai, am mai câștigat niște timp pe care ar fi bine să-l folosim înțelept. Însă este important să avem în minte faptul că rezultatul alegerilor reprezintă și un diagnostic venit în urma mai multor examinări complexe. E dur, dar știm că e 100% real și, în plus, ne dă și câteva indicații de tratament. Așadar, acesta poate fi momentul unei reașezări în jurul conceptului de „responsabilitate”, fie că vorbim de responsabilitatea noastră ca simpli cetățeni sau a politicienilor față de obiectivele naționale și cetățeni. Poate fi începutul unei perioade în care rupem prietenia cu prea-cunoscutul „merge și așa” și învățăm să nu mai tolerăm mediocritatea, disprețul față de competență și meritocrație, fentarea regulilor, desconsiderarea educației și a bunului simț. O perioadă în care alegem critica constructivă și aducem dialogul argumentat mai mult în viețile noastre.
Există mulți români care nu așteaptă miracole sau salvatori, care înțeleg valoarea muncii și este dispusă să contribuie la bunul mers al lucrurilor, chiar dacă asta vine la pachet cu niște sacrificii. Există, de asemenea, români care, deși sunt astăzi dezamăgiți și furioși din cauza modului în care au evoluat lucrurile în ultimii ani, își doresc un stat funcțional, care să le ofere servicii de calitate și șansa unui trai decent. Există totodată în societate la fel de multă gândire critică și apetență pentru adevăr, câtă fascinație pentru misticism și teorii ale conspirației. Iar dacă în primul caz lucrurile sunt clare, în cel de-al doilea, trebuie să avem în vedere că vor exista mereu politicieni dornici să exploateze spaime și să le capitalizeze electoral, chiar dacă asta vine cu prețul distrugerii arhitecturii democratice a statului.
Am câștigat totuși niște timp și un președinte capabil să imprime direcția potrivită, astfel că, până în 2028, vor fi multe reforme de făcut și multe lupte de dat. Cea mai importantă va fi, fără îndoială, pentru convingerea cât mai multora dintre noi că Pământul este rotund.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ba e rotund! Ba e pătrat!
Zicea Coșbuc când era beat."(din popor, ca Miorița..)
La cele de mai sus, aș adăuga că sunt fan al formelor rotunde, că mă feresc cât pot de platitudini și că-ncerc să-i ocolesc pe cei cu platfus la creier..
Și pentru că fără politică nu se poate, aș zice că suntem în plin Nicușorism.
Bine că nu ne-a răpus epidemia de Simionită..
Poate unii au sperat că după 18, Nicușor va inaugura o țeavă (ieșită din gardul Cotroceniului) din care va susura ne-ncetat binele pentru popor..
Sau poate că asta au încercat să inducă în mințile noastre, "manipulatorii de bine" de la tv și din presă, care s-au dat în stambă cu riscul de a-și pierde și bruma de credibilitate care le-a mai rămas.
Li s-au adăugat, sub flamura convenabilului "Scopul scuză mijloacele" (zi-de-zi), zeci de actviști ca pe vremea împușcatului, care s-au pus pe prăjit gogoși pentru fraieri.. Oportuniști de partid precum curva aia din "Cel mai iubit dintre pământeni", promovată pe pile la postul de bibliotecară, în dauna filosofului Petrini, trimis la echipa de deratizare..
Le dau tuturor acestora o veste proastă (doar pentru ei, sper..)
La turul 2 s-a mobilizat o parte importantă (dar nu toți..) din cei imuni la manipulare.
Oameni care (ca și mine) nu mai cred în basme cu Făt Frumos în luptă cu zmeul. Și manipularea asta e ca pescuitul. Dacă dai cu bățul în baltă, sperii peștișorii..
L-am luat pe Nicușor așa cum e, cu bune și cu rele. Sperăm să se descurce cu partidele pro, cu interesele și orgoliile lor și să aibă o guvernare măcar decentă. Altfel va fi rău și pentru el, dar și pentru noi.
L-am votat pe Nicușor pentru a evita aventura periculoasă promisă de AUR.
Iar Simion e pericolul cel mai mic de acolo..
Păi nu l-am avut noi pe cel mai iubit dintre pământeni...
si eu iti dau o veste proasta. am ajuns la vot sa nu ia simion. si l-am anulat.
fat frrrrrrrrumos e pistol cu apa pe langa greuceanu. daca mai are si un cal ca bolojan...
Nicusor a inceput cu o ilegalitate si cu o "combinatie". seful statului sta in locunta de serviciu. e lege.
eu am votat si voi vota liberali conservatori(fd) (zic unii, realisti zic eu). nu ma intereseaza ca al meu, al tau. eu nu l-am votat. am anulat. si ma mandresc. sa vedeti cand isi mananca somonul la cotroceni cat il costa in austeritate. si nu sunt rusii. sunt saracii. care nici nu stiu e somon.. si u stiu at costa mizeria de stat in afara legii intr-o casa cu alti chiriasi. dar iar romani voteaza. sincer daca nu eram sigur ca simion e un populis, si era unul care arunca "stabilitatea" in aer, il votam.
In atentia tuturor agentilor care ati fost platiti pentru un rezultat, pe care insa nu l-ati livrat
Aveti la dispozitie un termen de 7 zile de a returna toti banii, pe care i-ati primit pentru propaganda, altfel vom veni dupa voi. Mai inainte insa veti astepta sa primiti de la noi o instiintare, dupa care in termen de 7 zile va trebui sa ne returnati toti banii pe care i-ati primit. Avem listele facute pe baza acelor contracte pe care le-ati semnat cu noi, asa ca nu incercati sa nu returnati banii si chiar daca va veti ascunde va vom gasi pe fiecare individual. Mama Rusia!
Asa sa ne ajute Putin!"
https://www.timesnewroman.ro/politic/iritat-ca-a-bagat-bani-intr-un-pierzator-putin-i-a-pus-poprire-pe-cont-lui-simion/
https://www.timesnewroman.ro/ovi/trump-l-a-sunat-si-pe-simion/
Violența, ura și manipularea sunt mai „bătrâne” decât credeți dumneavoastră. „Vârsta” lor nu se măsoară în luni, ci în decenii. Trec (deși n-ar trebui!) peste perioada de „glorie” a socialismului victorios, în care „cârcotașii” erau reeducați la Pitești și vă reamintesc de mărțișorul târg-mureșean din 1990 și de mineriada din luna lui cireș a aceluiași an. De mitingul diasporei din gustarul lui 2018 nu mai are rost să amintesc...
Clasa politică actuală (pe care dumneavoastră o numiți „tradițională”) este o adunătură de borfași. Poate greșesc lipind etichete, dar asta cred.
Să nu ne facem iluzii că Nicușor Dan ne va scoate mintenaș din rahatul în care înotăm „democratic” de 35 de ani. E doar un pas (vorba unui sas celebru!) pe cărarea normalității...
„Arhitectura democratică” a statului în care trăim e „construită” de o majoritate. Asta vrem, asta avem. Adaug câteva rime scrise cândva:
Complici suntem...
Motto: „Cine îl iartă pe criminal devine complice” – Voltaire
Complici, tacit, îi suntem vieții noastre
Căci am făcut cu diavolul un pact
Când, refuzând seninătăți albastre,
Am acceptat un univers abstract.
Complici suntem și nu avem vreo scuză
Că viața noastră e așa cum este,
Și ne mirăm că lumea ne refuză
Când am făcut din adevăr poveste?
Ce să-nțeleg, când de minciuni sătui
În anii-aceștia de-adevăruri goi
La mincinoși le-am ridicat statui
Și criminalii i-am făcut eroi?
Complici suntem la crimele comise
În țara asta-n ăst juma de veac....
Dar paradisuri așteptăm, promise,
Convinși că minciuna n-are leac...
E viața noastră-o mare de minciună,
E traiul nostru un infern dantesc...
Trimite Doamne încă o furtună
Să-nece-n ea gunoiul românesc...
-1997-
P.S.: Să vedem (vorba orbului!) rezultatul consultărilor de astăzi ale noului președinte cu vechile partide și mai vorbim după 5 ani. Trăim un paradox: „democrația” autohtonă e dependentă de „marile partide pro-europene” care s-au căcat (iertați-mi cuvântul!) pe adevăr.
În rest, cre'c-am mai spus.. Noi suntem miceliul, ei doar ciupercuțele.
Nasol e că tocmai cele cu pălăriile frumos colorate sunt otrăvitoare. Aviz consumatorilor pofticioși.. :))
Mă întreb: rușii sunt ce vreți dar prosti nu, mai ales in treburile murdare, cum de au ales cele mai mizerabile personaje să le facă treaba? Un dement, legionar de operată și un neica nimeni, un derbedeu urlator de galerie.
Asta spune lucruri bune, totuși, despre noi: suntem raționali, cu toate că rațiunea pornește greu, sau ne place, până în ultimul moment să ne amuzam pe seama unor nebuni. Când e groasă rău pac le dăm la "temelie", cum îi place să zică unui postac de pe aici. Dar, jocul ăsta e riscant arunci când febra dementei cuprinde prea mare parte din poporul needucat, la care aderă niște javre cu ștaif, din dorința de parvenire și când ai "cel mai mare partid" psd, o adunătură de esapati comuniști sau progeniturile lor, care nu se dau înapoi de la nimic pentru a rămâne vioara întâi la ciolan și a-si apară complicii dintre ei.
Și eu și dumneavoastră facem parte din „poporul” ăsta needucat...
Sânge rău nu-mi prea fac, ma străduiesc să contracarez, într-o oarecare măsură, orientarea "greșită", nu a celui emitent, ci a celor care ar putea să-i urmeze aberațiile. E drept că după prea multă monotonă insistență îmi sare tandara și mi-a placut întotdeauna sa-i vorbesc pe adevarata sa limba, oricui. Una este limbajul civilizat și alta este ascunderea după cuvinte. Nu mă erijez într-un îndrumător. Arat că mai există o variantă, din fericire, documentată de "propagandisti" autorizați și bine informați, din surse credibile, nu fani orbi și surzi doar ai platformelor sociale.
Și eu și dv. facem pare din acest popor. Atât. Continuarea nu o recunosc, chiar dacă limita mea este bacalaureatul. Restul este rodul lecturilor, preocupărilor și anturajului selectat după anumite criterii.
Tatăl meu are 85 și încă are poftă de trăire fără să dea socoteală „mamelucilor” alături de care a îmbătrânit. Nu cred că e cazul să vă „erijați” în călăuza oițelor rătăcite.
Avem un nou președinte. Poate că de data asta am nimerit omul potrivit...
(un comentariu făcut pentru un anonim, dar valabil pentru apropiați…)
Între timp pe scena politică s-au întâmplat multe lucruri pe care le credeam imposibile, domnule mg: „musiu” Crin a pierdut cursa pentru turul doi, Marcel și-a dat demisia, „gurul” Georgescu anunță că se retrage din politică și Nicușor Dan și-a intrat în pâine.
Nu e pentru prima oară când sper ca România să-și găsească calea. Am sperat și în 1996, și în 2004, și în 2014. Cea mai mare dezamăgire mi-a „produs-o” Klaus... Nu vreau să mă spăl pe mâini (ca Pilat din Pont, ar fi tardiv!) spunând că pe Iohannis l-am ales de ambele dăți doar în turul doi, când variantele se numeau Victor Ponta și Viorica Dăncilă…
Acum, că „bătălia” votului s-a terminat, cine ne mai dă „turu‘ doi înapoi”? Mâine la Cotroceni urmează prima repriză de „consultări” între noul președinte și partidele reprezentate în Parlament. De câtă „diplomație” trebuie să dea dovadă Nicușor Dan ca să împace în același timp și capra, și varza și lupul?
(fac o paranteză citând niște gânduri vechi de 7 ani:
Arbitrul fără fluier…
-cronica unui meci pierdut-
În timp ce o parte dintre spectatori huiduie copios, meciul PSD împotriva Justiției devine tot mai aprig. Se pun tălpi, se intră cu picioarele, se depășește orice limită a bunului simț…
Observatorul federal nu poate interveni decisiv în meci. Din înaltul tribunei oficiale el poate doar să facă observații pertinente legate de (ne)respectarea regulilor jocului. Urmate, desigur, de sancțiuni drastice… Nici nu vreau să mă gândesc la o eliminare din liga UE.
Cel care ar trebui să țină meciul în limite rezonabile e arbitrul de centru, fiindcă pentru asta a fost „delegat”. Din păcate jucătorii i-au furat fluierul din gură și-acu’ fluieră a pagubă din degete, încercând să dreagă busuiocul.
Ca să-și recâștige o brumă din autoritatea pierdută, îi cheamă pe jucători la consultări, cu scopul declarat de a media poziții ireconciliabile. Dar nu pe toți în același timp, ci pe rând, ca să evite riscul unei încăierări generale. Adică „arbitrează” o echipă și pauză. Apoi altă echipă și iar pauză...
Asta da mediere! Cine l-a împiedicat să arate cartonașul galben atunci când situația o impunea? Iar noi, cei din peluze, suportăm consecințele. Nu toți, căci unora le place jocul subversiv al protagoniștilor.
Poate că data viitoare vom avea mai multă grijă în alegerea arbitrului și a jucătorilor reprezentativi. Sper...)
Nu abandonez muzele, ci ele nu mă mai bagă în seamă. Nu e o pierdere pentru nimeni necitirea rimelor mele. Am scris cândva o „poezie”
Fără nume...
Mă ocoleşte muza în noaptea asta tristă,
Să pun de-o poezioară nu pot în nici un chip.
De parcă-alerg zadarnic pe-o dună de nisip
În care nici o rimă la oază nu există...
De parcă e aievea, sau poate mi se pare,
Pe ţărmul neputinţei c-am naufragiat.
Înaltele talazuri de vorbe-au înecat
Şi ultima fărâmă-n nădejdea în schimbare.
Şi sufocat de spuma cuvintelor în plus
Nu izbutesc să aflu din adevăr un strop,
Înghit învolburarea minciunilor, potop
Ce cade în cascade de sus, de-atât de sus...
Ce conjuncturi astrale căderea mi-o propagă
Spre groapa disperării în care mă înec ?...
De ce dreptatea doare şi adevărul sec
Mereu e pentru unii doar un motiv de şagă?
și încă una:
De-aş putea...
(altă „poezie”)
Motto: Într-o lume plină de zgomote
Tăcerea e un strigăt ce nu-l aude nimeni...
De-aş putea face pereţii
Să-nţeleagă graiul meu
Un discurs le-aş ţine-n noapte
Despre lucruri care dor:
Deznădejdi, singurătate
Şi speranţe care mor
În acest sfârşit de secol
Fără nici un Dumnezeu...
Aş rosti atunci durerea
În cuvinte-amăgitoare
Ca un cântec de sirenă
Ce te gâdilă-n urechi...
Adevăruri travestite
În minciuni atât de vechi
Încât, otrăvită, limba
De otrava lor mă doare...”
Sfat ...
(asta nu e poezie...)
Dacă nu mai poţi, în marea preaspumoaselor minciuni
Să înoţi în stilul liber către ţărmul salvator
Ia o gură din nădejdea-n imposibile minuni
Şi te lasă dus de valul vorbe-mincinoaselor...
Dacă nu poţi adevărul să-l faci literă de lege
Şi credinţa în dreptate la lumină să o scoţi
Mai înghite o minciună încercând a înţelege
Cum că cinstea n-are şanse unde este plin de hoţi ...
Trăim într-o lume a brand-urilor. Un nume de firmă, chiar și contrafăcut, ia ochii. Colecționarii vor o semnătură care garantează că investiția în tablou e bună. E un snobism care le pune multora ochelari de cal.
Dincolo de toate, un lucru e sigur. Arta valoroasă produce emoție. Restul nu contează.
Altfel, Nicușor ar avea la dispoziție o soluție simplă și economică, ca să-i "împece" :
- Mai întâi cheamă la negocieri capra și varza. Și le lasă singure.
Putem paria că va rezulta o capră sătulă și mulțumită de discuții..
- Mai apoi cheamă și lupul. Și se duce să ude puțin florile ..
Cu un lup bine ghiftuit, va ajunge mult mai ușor la o înțelegere..
Rămâne la fantezia dvs împărțirea rolurilor între PSD, PNL și USR, deși ultimii cam sunt varză după episodul Lasconi..
Nu puneți la inimă, mai glumim..
Pentru mine contează doar faptul că am găsit (în sfârșit!) un fraier mai mare...
Dar iertați-mi modestia, cu voia dvs, eu sunt cel mai mic, că n-am niciun talent.. :))
Altfel eu le zic tuturor celor care bântuie pe-aici și nu vă citesc versurile, sintagma lui Dan Diaconescu :
- Nici nu știți ce pierdeți !
Na, c-am dat-o pe OTV..
Domnul Cojocaru poate muri de ciudă că a rămas neînțeles...
N-am motiv să vă perii, dar versurile astea ale dvs chiar sunt valoroase.
Eu sunt cu rock-ul în principal și urmăresc evenimentele. Ei bine anul ăsta, vin în România (printre alții) și cei de la Nightwish împreună cu soprana aia a lor, Tarja Turunen, de care s-au despărțit în 2005. E un fel de "După 20 de ani" promițător.
Ei bine (aici vroiam s-ajung) în concertul lor de despărțire din 2005, au avut și o piesă cu un video proiectat pe fundal, care-mi evocă niște versuri de-ale dvs :
"Să vină viitura, să ducă peste mări
Cea clică parvenită a bietei noastre ţări.
Să vină furibundă, să tune, să trăsnească"
Și dacă aveți timpul necesar vă dau linkul :
https://www.youtube.com/watch?v=X9oyzUIoC30&list=PLexzLA11Cst2704XTYLt7QPK0LLexdG4P&index=6
@"zugravu" eu am zis ca esti un vasnic pastrator al lui ste ghe. vezi ce scrii. mai mobilizator ca tine....cand e aia cu pancarde? renumta la limbajul ala de plenara. mobilizator.
@francis si aveai un plus. ai ajuns cu 100 de - "„postaci” au păreri diferite". nu pareai dar esti. cine nu e cu tine e poatac rusofil, trumpist. 0ooo. ramai cu comentariile tale decente. unii le considera mai bune decat articolele. nu intra in joc cu zugravu (banuiesc ca e singura lui potrivire cu o meserie) si al lui mg(mars la scoala tinere e argumentul lui suprem).
tataie iti spunea omul economist acum. "la fiecare 5 minute se naste un prost. ideea e sa il gasesti"
si ca il scap de dl francis de fizica. inteligenta e constanta. populatia in continua crestere"
tataie iti spunea omul economist acum. "la fiecare 5 minute se naste un prost. ideea e sa il gasesti"
si ca il scap de dl francis de fizica. inteligenta e constanta. populatia in continua crestere"
Partea proastă e că nu înțeleg ce vrei. Scrii încurcat și ca ideii și ca ortografie.