Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

După Wimbledon, rosina Emma Răducanu ridică tribunele și la New York!

imagine.

Meci-monstru făcut de rosina Emma Răducanu: 6-0, 6-1 cu spanioloaica Sara Sorribes Tormo, care nu e fitecine – redutabila apărătoare are victorii anul acesta la Jennifer Brady, Elena Rybakina, Ons Jabeur și nr 1 mondial, Ashleigh Barty, la Olimpiadă. Nu cred că am văzut vreodată o jucătoare de 18 ani, într-un tur 3 de Grand Slam, care să-și domine în așa hal adversara. Aproape că-mi era milă de biata Sara, cum ara hardul de la New York stânga-dreapta din toate puterile, sfârșind invariabil prin a fi țintuită de un forehand, un backhand, un drive-volé sau un volé clasic ucigător al rosinei, căci Emma Răducau are arsenalul complet.

Și totul cu o ușurință, fluiditate, naturalețe care mi-o amintesc încă o dată pe Martina Hingis... Hotărât lucru, Răducanu e un nume pe care o să-l tot auzim pe planetă cel puțin un deceniu de-acum înainte!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Îți recomandăm

CTP--

Din nou Minneapolis. Asupra unui bărbat cu un telefon în mână, care încerca să protejeze cu brațul o femeie îmbrâncită de agenții ICE, s-au năpustit 7 (șapte) gealați din ăștia, l-au lovit în cap, l-au călcat în picioare, apoi au tras în el 10 (zece) focuri de pistol.

Citește mai mult

Gelu Duminică și fiica lui

Că ne place sau nu, pentru foarte mulți dintre noi conflictul e un mod de existență. Știm foarte bine să ne certăm cu cel de lângă noi, în timp ce cooperarea ne este încă străină. Compromisul e încă perceput ca o slăbiciune și, mai deloc, ca un gest de maturitate. În vocabularul nostru curent, nu prea avem cuvinte pentru afecțiune și ne simțim stingheri și vulnerabili atunci când încercăm să le folosim, însă stăpânim foarte bine limbajele atacului și superiorității.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro