Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ediția tipărită a Gazetei Sporturilor a fost închisă peste noapte, Cătălin Tolontan a fost înlăturat de la conducerea ziarului

GSP.

Sursa foto: gsp.ro

Acesta ar trebui să fie un breaking news în toate redacțiile din țară: ediția de print a Gazetei Sporturilor a fost închisă peste noapte! Ziarul a fost oprit fără ca publicul și nimeni din redacție să fie anunțat, conform jurnaliștilor GSP. Ei spun că au aflat că astăzi, 1 noiembrie 2023, a fost tipărit ultimul număr. Gazeta ar fi împlinit în 2024 un secol de existență neîntreruptă. În anunțul oficial transmis miercuri pe e-mail angajaților, Ringier spune că renunță la 9 posturi, printre care și cel al editorului coordonator, Cătălin Tolontan.

- Firește că această mutare vine după plecarea redactorului-șef al GSP, Cătălin Țepelin, care a fost concediat din cauza „diferențelor de opinie” față de industria pariurilor și a jocurilor de noroc.

- Suntem într-un punct critic în ceea ce privește libertatea presei și independența acesteia în România. Iar presiunea nu e doar politică, ci și comercială.

- La fel cum au în plan partidele politice importante, industria de pariuri și jocuri de noroc încearcă să controleze (aproape la virgulă) toate redacțiile importante din România, aruncând pe masă bugetele de publicitate enorme pentru a-și atinge obiectivele. Iar aceste „obiective” înseamnă bani mulți pentru industrie și multe necazuri pentru oamenii de rând și familiile acestora.

 -Presa nu este „doar un alt business”, cum cred unii de prin spațiul public. Presa este o parte fundamentală a unei democrații sănătoase. Ea se poate transforma și într-un business de succes, dar numai atunci când conținutul este corect, onest și validat de încrederea publicului. Doar prin simplul fapt că o instituție de presă face bani (uneori mulți) din publicitate, nu înseamnă că acolo se și exercită un act jurnalistic ca la carte și în interesul oamenilor.

- Jurnaliștii trebuie să aibă curajul de a se opune imixtiunii comerciale în actul editorial și de a vorbi tranșant despre asta, chiar și cu riscul de a fi concediați, pentru că altfel ei nu mai sunt jurnaliști, iar redacția în care se află se transformă într-o fabrică care are rolul doar de a promova interesele patronului.

- Iar de multe ori patronul nu înțelege că a face business în presă este ceva diferit de modul de business din alte domenii. Deși sună mai romantic, presa se face în primul rând pentru oameni, apoi pentru cifre. Însă de foarte multe ori, lipsiți de psiunea pentru meseria de a informa publicul, mulți patroni din presă au pus cifrele înaintea oamenilor. Așa s-a ajuns la momentul actual, în care credibilitatea presei este într-o derivă accentuată, iar interesele diverselor industrii acționează ca un fel de pumn în gura jurnaliștilor care vor să îi informeze corect pe oameni despre ce se întâmplă, nu să le deformeze realitatea.

- Desigur, există și exemple în care cifrele pot să facă echipă bună cu oamenii, iar instituția de presă să aibă parte de profit, cât și de credibilitate. Însă toate aceste exemple de businessuri care îmi vin în minte au în spate jurnaliști. Iar acești jurnaliști au în vedere regula de aur: jurnalismul se face în primul rând pentru oameni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutionsla PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult