Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ediția tipărită a Gazetei Sporturilor a fost închisă peste noapte, Cătălin Tolontan a fost înlăturat de la conducerea ziarului

GSP.

Sursa foto: gsp.ro

Acesta ar trebui să fie un breaking news în toate redacțiile din țară: ediția de print a Gazetei Sporturilor a fost închisă peste noapte! Ziarul a fost oprit fără ca publicul și nimeni din redacție să fie anunțat, conform jurnaliștilor GSP. Ei spun că au aflat că astăzi, 1 noiembrie 2023, a fost tipărit ultimul număr. Gazeta ar fi împlinit în 2024 un secol de existență neîntreruptă. În anunțul oficial transmis miercuri pe e-mail angajaților, Ringier spune că renunță la 9 posturi, printre care și cel al editorului coordonator, Cătălin Tolontan.

- Firește că această mutare vine după plecarea redactorului-șef al GSP, Cătălin Țepelin, care a fost concediat din cauza „diferențelor de opinie” față de industria pariurilor și a jocurilor de noroc.

- Suntem într-un punct critic în ceea ce privește libertatea presei și independența acesteia în România. Iar presiunea nu e doar politică, ci și comercială.

- La fel cum au în plan partidele politice importante, industria de pariuri și jocuri de noroc încearcă să controleze (aproape la virgulă) toate redacțiile importante din România, aruncând pe masă bugetele de publicitate enorme pentru a-și atinge obiectivele. Iar aceste „obiective” înseamnă bani mulți pentru industrie și multe necazuri pentru oamenii de rând și familiile acestora.

 -Presa nu este „doar un alt business”, cum cred unii de prin spațiul public. Presa este o parte fundamentală a unei democrații sănătoase. Ea se poate transforma și într-un business de succes, dar numai atunci când conținutul este corect, onest și validat de încrederea publicului. Doar prin simplul fapt că o instituție de presă face bani (uneori mulți) din publicitate, nu înseamnă că acolo se și exercită un act jurnalistic ca la carte și în interesul oamenilor.

- Jurnaliștii trebuie să aibă curajul de a se opune imixtiunii comerciale în actul editorial și de a vorbi tranșant despre asta, chiar și cu riscul de a fi concediați, pentru că altfel ei nu mai sunt jurnaliști, iar redacția în care se află se transformă într-o fabrică care are rolul doar de a promova interesele patronului.

- Iar de multe ori patronul nu înțelege că a face business în presă este ceva diferit de modul de business din alte domenii. Deși sună mai romantic, presa se face în primul rând pentru oameni, apoi pentru cifre. Însă de foarte multe ori, lipsiți de psiunea pentru meseria de a informa publicul, mulți patroni din presă au pus cifrele înaintea oamenilor. Așa s-a ajuns la momentul actual, în care credibilitatea presei este într-o derivă accentuată, iar interesele diverselor industrii acționează ca un fel de pumn în gura jurnaliștilor care vor să îi informeze corect pe oameni despre ce se întâmplă, nu să le deformeze realitatea.

- Desigur, există și exemple în care cifrele pot să facă echipă bună cu oamenii, iar instituția de presă să aibă parte de profit, cât și de credibilitate. Însă toate aceste exemple de businessuri care îmi vin în minte au în spate jurnaliști. Iar acești jurnaliști au în vedere regula de aur: jurnalismul se face în primul rând pentru oameni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult

sursa foto: Profimedia

Discuția despre legalizarea prostituției în România revine periodic, dar de fiecare dată ne împotmolim în aceleași prejudecăți. Ne place să moralizăm, să arătăm cu degetul, să ne prefacem că fenomenul nu există chiar dacă el este super-prezent și la vedere. Și în ciuda faptului că nu vorbim de ea, și că nu o legalizăm, România este, de vreo 30 de ani, în topul țărilor din UE care exportă lucrători sexuali.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon străzi in Bucuresti - iarnă 2026

„Poliția rutieră e ca și cum nu ar exista în România, nu are cine să aplice legile. E un fel de Mad Max pe străzi, sub blânda oblăduire a autorităților. Deficitul de infrastructură este și el important, însă vine pe planul 2.” (Circulație în condiții de iarnă în București, ianuarie 2026/ Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult