Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Ediția tipărită a Gazetei Sporturilor a fost închisă peste noapte, Cătălin Tolontan a fost înlăturat de la conducerea ziarului

GSP.

Sursa foto: gsp.ro

Acesta ar trebui să fie un breaking news în toate redacțiile din țară: ediția de print a Gazetei Sporturilor a fost închisă peste noapte! Ziarul a fost oprit fără ca publicul și nimeni din redacție să fie anunțat, conform jurnaliștilor GSP. Ei spun că au aflat că astăzi, 1 noiembrie 2023, a fost tipărit ultimul număr. Gazeta ar fi împlinit în 2024 un secol de existență neîntreruptă. În anunțul oficial transmis miercuri pe e-mail angajaților, Ringier spune că renunță la 9 posturi, printre care și cel al editorului coordonator, Cătălin Tolontan.

- Firește că această mutare vine după plecarea redactorului-șef al GSP, Cătălin Țepelin, care a fost concediat din cauza „diferențelor de opinie” față de industria pariurilor și a jocurilor de noroc.

- Suntem într-un punct critic în ceea ce privește libertatea presei și independența acesteia în România. Iar presiunea nu e doar politică, ci și comercială.

- La fel cum au în plan partidele politice importante, industria de pariuri și jocuri de noroc încearcă să controleze (aproape la virgulă) toate redacțiile importante din România, aruncând pe masă bugetele de publicitate enorme pentru a-și atinge obiectivele. Iar aceste „obiective” înseamnă bani mulți pentru industrie și multe necazuri pentru oamenii de rând și familiile acestora.

 -Presa nu este „doar un alt business”, cum cred unii de prin spațiul public. Presa este o parte fundamentală a unei democrații sănătoase. Ea se poate transforma și într-un business de succes, dar numai atunci când conținutul este corect, onest și validat de încrederea publicului. Doar prin simplul fapt că o instituție de presă face bani (uneori mulți) din publicitate, nu înseamnă că acolo se și exercită un act jurnalistic ca la carte și în interesul oamenilor.

- Jurnaliștii trebuie să aibă curajul de a se opune imixtiunii comerciale în actul editorial și de a vorbi tranșant despre asta, chiar și cu riscul de a fi concediați, pentru că altfel ei nu mai sunt jurnaliști, iar redacția în care se află se transformă într-o fabrică care are rolul doar de a promova interesele patronului.

- Iar de multe ori patronul nu înțelege că a face business în presă este ceva diferit de modul de business din alte domenii. Deși sună mai romantic, presa se face în primul rând pentru oameni, apoi pentru cifre. Însă de foarte multe ori, lipsiți de psiunea pentru meseria de a informa publicul, mulți patroni din presă au pus cifrele înaintea oamenilor. Așa s-a ajuns la momentul actual, în care credibilitatea presei este într-o derivă accentuată, iar interesele diverselor industrii acționează ca un fel de pumn în gura jurnaliștilor care vor să îi informeze corect pe oameni despre ce se întâmplă, nu să le deformeze realitatea.

- Desigur, există și exemple în care cifrele pot să facă echipă bună cu oamenii, iar instituția de presă să aibă parte de profit, cât și de credibilitate. Însă toate aceste exemple de businessuri care îmi vin în minte au în spate jurnaliști. Iar acești jurnaliști au în vedere regula de aur: jurnalismul se face în primul rând pentru oameni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Pachet invatator

Dimineața excursiei e mereu la fel: voci grăbite, ghiozdane care nu se mai închid, copii care se învârt ca niște planete mici în jurul autocarului. Îi număr din priviri, să fiu sigur că nu lipsește nimeni. Întotdeauna mai e cineva care și-a uitat șapca, sticla de apă sau emoțiile acasă. Eu încerc să par calm, dar înăuntru, recunosc, e și la mine o furtună.

Citește mai mult

Petre Lăzăroiu

E momentul să vorbim serios despre cât de mare e o pensie mică. Și nu, nu încerc să glumesc cu voi, pentru că astea nu sunt timpuri amuzante, de fapt. Dar am văzut intervenția fostului judecător CCR, Petre Lăzărăroiu, la B1 TV spunând că pensia lui de 10.000 de euro nu e una atât de mare, dacă chiar stai mai bine și te gândești. Ca să nu avem vorbe la proces, îl voi cita exact pe domnul judecător, astfel încât să putem face o analiză cât mai specifică a situației: ”Cu 41 de ani de cotizație, pensia mea este puțin spre 10.000 de euro. La un salariu de 60.000 de lei, adică 12.000 de euro. Eu nu înțeleg de ce atâta tam-tam. Nu juriștii fac legea, parlamentarii fac legea.” Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult