Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Ediția tipărită a Gazetei Sporturilor a fost închisă peste noapte, Cătălin Tolontan a fost înlăturat de la conducerea ziarului

GSP.

Sursa foto: gsp.ro

Acesta ar trebui să fie un breaking news în toate redacțiile din țară: ediția de print a Gazetei Sporturilor a fost închisă peste noapte! Ziarul a fost oprit fără ca publicul și nimeni din redacție să fie anunțat, conform jurnaliștilor GSP. Ei spun că au aflat că astăzi, 1 noiembrie 2023, a fost tipărit ultimul număr. Gazeta ar fi împlinit în 2024 un secol de existență neîntreruptă. În anunțul oficial transmis miercuri pe e-mail angajaților, Ringier spune că renunță la 9 posturi, printre care și cel al editorului coordonator, Cătălin Tolontan.

- Firește că această mutare vine după plecarea redactorului-șef al GSP, Cătălin Țepelin, care a fost concediat din cauza „diferențelor de opinie” față de industria pariurilor și a jocurilor de noroc.

- Suntem într-un punct critic în ceea ce privește libertatea presei și independența acesteia în România. Iar presiunea nu e doar politică, ci și comercială.

- La fel cum au în plan partidele politice importante, industria de pariuri și jocuri de noroc încearcă să controleze (aproape la virgulă) toate redacțiile importante din România, aruncând pe masă bugetele de publicitate enorme pentru a-și atinge obiectivele. Iar aceste „obiective” înseamnă bani mulți pentru industrie și multe necazuri pentru oamenii de rând și familiile acestora.

 -Presa nu este „doar un alt business”, cum cred unii de prin spațiul public. Presa este o parte fundamentală a unei democrații sănătoase. Ea se poate transforma și într-un business de succes, dar numai atunci când conținutul este corect, onest și validat de încrederea publicului. Doar prin simplul fapt că o instituție de presă face bani (uneori mulți) din publicitate, nu înseamnă că acolo se și exercită un act jurnalistic ca la carte și în interesul oamenilor.

- Jurnaliștii trebuie să aibă curajul de a se opune imixtiunii comerciale în actul editorial și de a vorbi tranșant despre asta, chiar și cu riscul de a fi concediați, pentru că altfel ei nu mai sunt jurnaliști, iar redacția în care se află se transformă într-o fabrică care are rolul doar de a promova interesele patronului.

- Iar de multe ori patronul nu înțelege că a face business în presă este ceva diferit de modul de business din alte domenii. Deși sună mai romantic, presa se face în primul rând pentru oameni, apoi pentru cifre. Însă de foarte multe ori, lipsiți de psiunea pentru meseria de a informa publicul, mulți patroni din presă au pus cifrele înaintea oamenilor. Așa s-a ajuns la momentul actual, în care credibilitatea presei este într-o derivă accentuată, iar interesele diverselor industrii acționează ca un fel de pumn în gura jurnaliștilor care vor să îi informeze corect pe oameni despre ce se întâmplă, nu să le deformeze realitatea.

- Desigur, există și exemple în care cifrele pot să facă echipă bună cu oamenii, iar instituția de presă să aibă parte de profit, cât și de credibilitate. Însă toate aceste exemple de businessuri care îmi vin în minte au în spate jurnaliști. Iar acești jurnaliști au în vedere regula de aur: jurnalismul se face în primul rând pentru oameni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult