Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Efectul ordonanței Dragnea: Kovesi anunță că 30% din dosarele DNA sunt în aer dacă se dezincriminează abuzul în serviciu

Orice faptă care ar cauza un prejudiciu mai mic de 200.000 lei nu va mai fi investigată și pedepsită, orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată, iar pedeapsa pentru infracțiunea de abuz în serviciu scade nejustificat de mult, de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, fără a se preciza care este justificarea, se arată într-o analiză a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în ce privește impactul adoptării prin ordonanță de urgență a modificărilor codurilor penale.

În perioada 2014-2016 au fost trimise în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice și 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor este de peste un miliard euro (1.048.341.902 euro), se arată în analiza DNA, prezentată marți într-un comunicat.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a precizat la Digi24 în urmă cu două săptămâni că în situația în care dezincriminarea abuzului în serviciu s-ar face prin ordonanță de urgență, aceasta și-ar produce efectele imediat, iar 30 la sută din dosarele întocmite de procurorii DNA ar fi clasate. 

COMUNICATUL DNA:

„Direcția Națională Anticorupție a întocmit o analiză a impactului pe care adoptarea - prin ordonanță de urgență, a modificărilor Codului penal și Codul de procedură penală - o va avea asupra dosarelor penale aflate în curs de instrumentare și în proces de judecare.

Această analiză a fost făcută în condițiile în care, după transmiterea, la Ministerul Justiției, la data de 20 ianuarie 2017, a unui punct de vedere argumentat referitor la modificările propuse la Codul penal și la Codul de Procedură penală, până astăzi nu s-a conturat o perspectivă și o formă, alta decât cea inițială, în care ar urma să fie modificate cele două proiecte care, între altele, ar favoriza persoanele care de acum înainte vor săvârși fapte de abuz în serviciu – fapte asimilate infracțiunilor de corupție.

În plus, de aceste modificări vor avea de profitat și persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Având în vedere că aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile, intrarea lor în vigoare, chiar și pentru scurt timp, îi va avantaja pe cei deja anchetați sau trimiși în judecată.

1. Astfel, orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată și pedepsită; în cauzele trimise la instanță procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește această infracțiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate.

2. Orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată. Dacă autorul faptei este însuși conducătorul instituției, ar trebui să formuleze plângere împotriva propriei persoane. Mai mult, plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existența faptei. Spre exemplu, controalele Curții de Conturi, ale ANAF sau ale altor organisme cu atribuții de control, care vizează activitatea unei instituții din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile.

Toate dosarele aflate deja pe rolul instanțelor, având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu, vor fi condiționate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituție va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal.

3. Pedeapsa pentru infracțiunea de abuz în serviciu scade nejustificat de mult, de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, fără a se preciza care este justificarea. În consecință scade termenul de prescripție la 5 ani. Prin urmare, o serie de procese și anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripție.

Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcționarului în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

De exemplu, în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice și 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor este de peste un miliard euro (1.048.341.902 euro).

În prezent se află în lucru la DNA 2.151 dosare având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu.

În fața acestei realități, pedeapsa trebuie să fie adecvată în momentul legiferării, în momentul individualizării prin aplicarea ei de către instanță, cât si în momentul executării efective a pedepsei.

Or, prin noua reglementare va fi încurajată conduita abuzivă a funcționarilor, incorectitudinea, imoralitatea, lipsa de onestitate și de probitatea a acestora în soluționarea unor drepturi și interese ale persoanelor fizice sau juridice”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O data cu gratierea si amnistia aceasta se pierd mii de ore de munca se afiseaza clar ca in art16 din constituția româniei cică santem egalii in fata legii ca am avea drepturi egale....ca nimenii nu este mai presus de lege Se pare ca chiar sant foarte multii mai presus de lege.Păcat ca nu putem schimba nimic ....Păcat....
    • Like 0
  • check icon
    Da, numai că „abuzul în serviciu” este cel mai ușor mod, vag definibil și vag definit, de a învinovăți pe cineva. Vrei „să i-o faci”, bagi „abuz în serviciu” și șefu’ te felicită că ești procuror ascultător. Îl ții pe om cîteva luni, după care, pac, ori îl bagi la zdup ori NUP. E simplu. Cred că și eu că LCK este supărată, nu mai are 30% din obiectul muncii. Săraca...
    • Like 0
    • @
      DanM check icon
      Pane Rumburak, tind sa dau crezare celor de meserie (celor care sunt salariati si profeseaza intr-un domeniu si traiesc din asta); surpriza, surpriza, uite aici DLAF (Departamentul de lupta antifrauda din subordinea Guvernului)-"isi exprima ingrijorarea si rezerva in legatura cu modalitatea de modificare a dispozitiilor articolului 297 Cod Penal privind abuzul in serviciu, fara a se tine cont de opiniile magistratilor".

      Comentati, o fi tot binomu'?

      Cum se face ca baietii astia penali de lustruiesc bancile tribunalelor va trezesc mai multa simpatie decit angajatii profesionisti (procurori, judecatori, etc) care sunt pusi sa ne apere drepturile? Ca sa ajungi procuror trebuie sa treci de examene cu concurenta de 100-150/loc, pt judecatori asisderea. Invata dta 7-8 ani in regimul acesta competitiv si credeti-ma, o sa va uitati la unul ca Dragnea sau Iordache cu dispret
      vazand ce fracturi logice si morale comit zilnic! Nu prea isi risca un magistrat pielea pentru un golan care face politica la marginea penalului si care azi este, maine nu-i. Din fericire, nu se ajunge in aceste institutii ca pe vremea Impuscatului, trimis de la partid. Nu inca.
      • Like 1
    • @ DanM
      check icon
      Nu înțeleg, pane DanM, fii mai clar. Repet: abuzul în serviciu a fost babaul cu care s-au confecționat multe dosare, datorită faptului că este vag definit, variabil definit ori indefinit. Nu afirm că nu ar exista abuz în serviciu, cu condiția să-l definim. În loc să mă plimbi cu vorbe aburite, mai bine mi-ai defini, pane DanM ce este abuzul în serviciu din punct de vedere al încadrării juridice. Dacă vrem să avem justiție matură, trebuie să definim, tot matur, delictele. Ascult.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult