Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Kovesi reacționează la „dezvăluirile lui Ghiță”. Plus: Procurorul general, șefa DNA și ministrul Justiției despre amnistie și grațiere

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat luni că „atacul masiv” din ultima perioadă la adresa sistemului de justiție din România vine din partea persoanelor cercetate sau condamnate de DNA.

„În ceea ce privește atacurile din ultima perioadă la adresa sistemului de justiție am mai multe comentarii. În primul rând v-aș ruga să observați că sunt atacuri făcute de inculpați care sunt cercetați în dosarele DNA, de inculpați care sunt trimiși în judecată sau condamnați de DNA. Aceste atacuri sunt făcute datorită faptului că DNA și-a permis să deranjeze inculpații”, a spus luni Laura Codruța Kovesi, după ce a ieșit de la întâlnirea cu conducerea parchetelor și cu ministrul Justiției.

Procurorul șef al DNA a spus că la sfârșitul anului trecut a depus la CSM mai mult de 14 sesizări în legătură cu afirmațiile „tendențioase, denigratoare, mincinoase, uneori chiar ridicole” ale inculpaților cercetați de DNA. 

„Am sesizat CNA pentru 12 emisiuni și chiar în cursul zilei de azi am reluat din nou dialogul instituțional cu CSM și cu privire la afirmațiile care au apărut în cursul lunii decembrie și la începutul acestui an din partea mai multor persoane cercetate de DNA, am sesizat CSM. Practic răspunsul meu la aceste afirmații îl veți găsi în acea sesizare pe care o voi face publică”, a spus procurorul șef al DNA.

Întrebată de jurnaliști în legătură cu afirmațiile făcute la adresa ei de fostul deputat Sebastian Ghiță, Kovesi a precizat că are un dosar voluminos care conține demersurile instituționale pe care le-a făcut cu privire la aceste afirmații. „Am trimis și în atenția ministrului justiției și în atenția procurorului general, o parte din aceste afirmații mincinoase au fost verificate deja în cadrul unui dosar penal și s-a dat și o soluție de clasare”, a mai adăugat Codruța Kovesi.

Procurorul șef al DNA a subliniat că Ministerul de Interne este cel care ar trebui să explice cum a reușit Sebastian Ghiță să scape de filaj.

„În acest dosar ( al lui Sebastian Ghiță - n.n.) am dispus măsura controlului judiciar și am instituit obligația de a nu părăsi țara. Totodată am dispus efectuarea unei supravegheri operative, care știți că se numește filaj, către Poliția Română. Toate aceste măsuri trebuiau aduse la îndeplinire de către structurile Ministerului de Interne. Cred că răspunsul în acest moment trebuie să îl dea Ministerul de Interne, cum a reușit să scape de filaj...”, a spus Kovesi.

Sebastian Ghiță a dispărut în noaptea de 19-20 decembrie chiar de sub supravegherea polițiștilor care îl filau și nu s-a prezentat pe 29 decembrie și pe 3 ianuarie la Poliție, așa cum avea obligația să facă.

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis săptămâna trecută cererea DNA de înlocuire a controlului judiciar pe cauţiune cu arestul preventiv în cazul lui Sebastian Ghiţă. Pe numele acestuia a fost emis un mandat de arestare în lipsă, după ce a încălcat condiţiile controlului judiciar. 

Sebastian Ghiţă este judecat pentru dare de mită, folosire, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, şantaj și cumpărare de influenţă. În ultima perioadă la România TV au fost prezentate mai multe înregistrări video în care Sebastian Ghiţă vorbea despre sistemul judiciar din România şi despre personaje cheie din justiţie, din SRI şi din mediul politic. 

Kovesi „Nu sunt de acord ca o lege de amnistie sau graţiere colectivă sau individuală să fie dată cu privire la fapte de competenţa DNA”

Pe de altă parte, întrebată despre eventualitatea ca proiectul unei legi a amnistiei să fie discutat în Parlament, idee lansată de noul ministru al Justiției, Florin Iordache, Kovesi a declarat luni că „nu este de acord ca o lege de amnistie sau graţiere colectivă sau individuală să fie dată cu privire la fapte de competenţa DNA”.

Și procurorul general Augustin Lazăr a subliniat că nu este necesară o lege a grațierii și amnistiei.

„Nu este necesară nicio lege a graţierii şi a amnistiei, fiindcă noi trebuie să combatem criminalitatea, avem priorităţi de a combate corupţia, de a recupera bunurile însuşite de infractori, alte asemenea chestiuni pentru care procurorii sunt plătiţi”, a declarat luni procurorul general, Augustin Lazăr.

Ministrul Justiției: „Când ai spațiu insuficient, ai 2 solutii: ori construiești o casă, ori dai pe cineva afară din casă”

În schimb, ministrul Justiției s-a declarat în continuare deschis unei discuții despre amnistie și grațiere. Un suporter al unei clarificări legislative în acest sens, ministrul Florin Iordache a sugerat că singura soluție pentru rezolvarea suprapopulării pușcăriilor este eliberarea unor deținuți. „Când ai spațiu insuficient, ai 2 soluții: ori construiești o casă, ori dai pe cineva afară din casă”, a subliniat Florin Iordache, care e de părere că nu se pot construi pe termen scurt pușcării noi: „Un penitenciar se poate finaliza în minimum 5 ani de zile. Și nici 2 penitenciare nu rezolvă problema”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cri check icon
    D-na Kovesi afirma ca nu sta sa comenteze "afirmatiile unui inculpat"; insa inculpatul respectiv ( care este indiscutabil un mafiot sadea ), vine cu probe video si audio pe care le-a putut vedea oricine si care nu au fost pana acum contestate de tehnicienii Sistemului.
    D-na Kovesi mai dovedeste si carente de logica: daca ceea ce afirma un inculpat nu prezinta credibilitate, cum se face ca o mare parte dintre dosarele intocmite de DNA se intemeiaza tocmai pe denunturile facute de unii inculpati pusi sub presiune in beciurile arestului preventiv ? Cu alte cuvinte, Ghita nu e credibil pentru ca a denuntat-o pe Kovesi; insa pun pariu ca daca Ghita l-ar fi "denuntat pe, sa zicem, Dragnea, marturia sa ar fi fost perfect "credibila".
    D-na Kovesi nu comenteaza nimic despre faptul ca denunturile lui Ghita sunt confirmate de chiar fostul presedinte al tarii, T. Basescu, care a afirmat in clar ca el a creat si patronat un Stat mafiot in care DNA si SRI si unii judecatori i-au slujit drept unelte pentru lupta sa cu rivalii politici ( vezi si comentariile despre cum a fost "regizat" procesul lui Voiculescu ).
    Evident ca Basescu, creatorul acestei hidosenii represive a Statului si care a slutit chipul Romaniei in ultimii 15 ani, nu va fi chemat la nicio audiere. Stie el de ce.
    Kovesi, Coldea, precum si multi alti oameni din conducerea Sistemului sunt "creatiile" lui Basescu, dupa chipul si asemanarea sa.
    Si sa nu uitam ca fostul marinar detine ( prin madam Macovei ) o copie dupa arhiva SIPA; aceasta arhiva secreta, care contine biografiile adevarate ale magistratilor, i-a permis lui Basescu sa manevreze prin santaj institutiile de forta ale statului, dupa vrerea sa, contra rivalilor politici.
    Basescu va ramane imun, in ciuda ticalosiilor comise de el cat a fost sef de Stat. Detinand arhiva SIPA, fostul marinar poate fi sigur ca niciun procuror nu se va indrazni sa-l ancheteze. Iar de curand, i-au fost clasate toate dosarele.
    • Like 0
  • Pentru o lege a amnistiei si gratierii cred ca ar fi bine sa se faca un referendum.
    • Like 1
    • @ Popescu Vasile
      Cri check icon
      O lege a amnistiei si gratierii exista in orice tara democratica. Cred ca un individ condamnat pentru o infractiune marunta merita, in anumite conditii bine stipulate de lege, o a doua sansa.
      Nu cred ca procurorii sunt cei chemati sa-si dea cu parerea in aceasta speta, ei fiind direct implicati si ca atare neputand fi neutri.
      Cei care pot decide cu obiectivitate sunt expertii juristi si judecatorii.
      • Like 0
  • O singura mare eroare vad in declaratii , DNA nu condamna.
    Oare chiar asa e sau e o greseala de exprimare nefericita.
    Judecatorii ce rol mai au?!
    • Like 0
  • Flo check icon
    Problema va fi si pe viitor daca nimeni nu se va gandi sa construiasca penitenciare pen fonduri europene! Nu stiu daca cei care propun legea, au un studiu de impact asupra a ceea ce ar insemna infractionalitate dupa gratiere, amnistie, costurile cu procesele noi, costurile pentru ceea ce ar insemna recidiva...
    • Like 0
  • Flo check icon
    Problema e, ca de ani de zile nimeni nu s-a gandit sa construiasca penitenciare cu fonduri europene; acum nu am mai fi fost in situatia de suprapopulare a penitenciarelor. Potrivit SPACE, Federația Rusă (467,1), Lituania (305), Letonia (240,3), Azerbaidjan (238,2), Georgia (227,9), Estonia (225,1), Ucraina (204), Polonia (203,5) Republica Moldova (201,3), Turcia (197,5), Slovacia (187,9), Albania (187,8), Ungaria (185), Cehia (177,5), Muntenegru (170,2), România (158,6), Macedonia (150,8), Anglia și Țara Galilor (149,7), Scoția (147,6), Serbia (144) și Spania (141,7) sunt țările cu cea mai mare rată a populației de deținuți.(Agerpres) Deci, iata nu suntem fruntasi, sunt tari cu pretentii mai mari, gen Cehia, Polonia, Ungaria, etc. Mai e o problema care nu e luata in considerare in situatia unei astfel de legi: costurile unor eventuale procese, si aici e vorba de cei incarcerati, care au dreptul la recontopirea pedepselor, car si costurile pentru a-i aduce inapoi in penitenciar, pe cei liberati, fiind bine stiut ca procentul de recidiva a celor liberati conditionat in momentul de fata este unul foarte ridicat.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult