Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Elevii și preșcolarii vor merge fizic la școală până la pragul de 6 infectări cu Covid la mia de locuitori

scoala - elevi - Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Foto: Inquam Photos/ Sabin Cirstoveanu

Școlile și grădinițele vor funcționa în scenariul verde până la pragul de 6 infectări cu coronavirus la mia de locuitori, în scenariul galben după această limită, în timp ce scenariul roșu este echivalent cu carantina, s-a stabilit vineri în ședința de Guvern. „Am spus şi rămân ferm pe acestea: vreau ca anul acesta anul şcolar să înceapă cu prezenţă fizică şi să rămână cu prezenţă fizică. Avem tot ceea ce ne trebuie ca anul acesta şcolar să începem cu prezenţă fizică, să rămânem cu prezenţă fizică", a declarat premierul Florin Cîţu.

Potrivit ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, peste pragul de 6 la mie ar putea fi luate o serie de măsuri, în funcție de vârsta elevilor. Astfel, preșcolarii ar putea merge în continuare la creșe și grădinițe, copiii mai mari ar urma să treacă în online, iar de la clasa a VII-a în sus ar putea exista posibilitatea ca elevii vaccinați să poată continua școala în format fizic. 

Purtarea măștii în școală va rămâne obligatorie pentru copiii peste 6 ani, dar nu și în spațiile deschise.

Totodată, se va renunța la obligativitatea purtării măștii la interior de către copiii din învățământul special. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gecaba Gecaba check icon
    Gogosi si vorbarie de campanie, nicio masura luata, nimic invatat din experienta trecuta Cum s-ar putea face scoala separand pe cei vaccinati de cei nevaccinati, avand acelasi numar de profesori si clase cu profile diferite? Cum poti carantina zone adiacente cu elevi care merg dintr-o parte in alta la scoala , exemplul fiind Bucuresti-Ilfov. Cum aplici distantarea sociala, cand clasele au aceeasi structura, mijloacele de transport in comun sunt aceleasi? Cum se rezolva problema profesorilor nevaccinati, care pot preda de acasa, cu elevii la scoala? Cum rezolvi de pe acum lipsa serviciilor IT, caci acest Campeanu a motivat vacanta prelungita din primavara asta de lipsa internetului öa Sacele ( sa mori de ras,nu alta ). Cine a adaptat noile manuale la invatamantul online? Diavolul sta in detalii, mai Campeanule.
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult