Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Era inevitabil ca variola maimuței să ajungă și în România, iar cele două cazuri anunțate nu vor fi și ultimele

Testare pentru variola maimuței

Foto: Getty Images

Ministerul Sănătății a anunțat identificarea celui de-al doilea caz de variola maimuței de la noi din țară. Primul fusese un bărbat de 26 de ani al cărui partener "a călătorit în ultima perioadă în mai multe țări din Europa unde există numeroase cazuri de infecție cu variola maimuței" (1). Comunicatul prin care ministerul anunță cel de-al doilea caz este interesant mai ales prin ce NU spune:

1) nu menționează vreo legătură cu cazul de ieri, ceea ce sugerează o linie separată de îmbolnăvire

2) nu pomenește nimic de vreo călătorie în străinătate, ceea ce ar putea să însemne că infectarea s-a făcut aici. Să fie vorba de prima instanță de transmisie comunitară? Vom vedea.

Apariția cazurilor în România nu este o surpriză dată fiind extinderea rapidă, în întreaga lume, a maladiei. Numărul global al cazurilor crește exponențial, dublându-se odată la circa 6 zile. În acest ritm, dacă nu se iau rapid măsuri eficace de limitare a îmbolnăvirilor, ne putem aștepta la început de august la depășirea pragului de 1.000.000 de cazuri.


Variola maimuței nu este o boală nou apărută, dar este pentru prima dată când virusul care o provoacă reușește să se instaleze în teritorii din afara Africii. Există indicii că virusul circula deja, nedetectat, de câteva luni sau chiar de ani buni, căci analizele genetice ale probelor de virus colectate de la bolnavi arată că se întâlnesc cel puțin două surse distincte (2). Fiind o afecțiune foarte rar întâlnită și având manifestări asemănătoare altor boli cu transmisie sexuală, probabil că multe cazuri au fost diagnosticate greșit, permițând virusului să se răspândească nedetectat. De altfel, s-au tras semnale de alarmă încă din 2019, un grup de experți în sănătate publică și boli tropicale subliniind că, în lipsa vaccinării, variola maimuței riscă să ocupe nișa ecologică eliberată prin eradicarea variolei umane (3).

Era inevitabil ca boala să ajungă și în România, iar cazul anunțat ieri nu va fi ultimul. În lipsa unor măsuri raționale și coerente, puse rapid în practică, există un risc semnificativ ca boală să devină endemică și la noi, un fel de nou sifilis al secolului XXI.

În urmă cu două săptămâni, scriam într-un articol publicat tot aici:

"Este doar o chestiune de timp până când vor fi detectate primele cazuri și la noi. Dar cum ne pregătim până atunci? Cum profităm de această mică perioadă de grație? [...]

Din păcate, autoritățile române sunt aproape mute. Ați văzut vreun efort de comunicare din partea lor? Ați văzut vreo campanie de informare targetată, organizată de Ministerul Sănătății sau de DSP-uri? Eu nu."

Iată că ce anticipam s-a petrecut, dar Ministerul Sănătății tot mut a rămas în aceste două săptămâni. Este pregătită România să facă față acestei noi crize sanitare? Este pregătită să vaccineze contacții bolnavilor? Este pregătită să vaccineze persoanele din grupele de risc (homosexuali cu parteneri multipli, prostituate, personalul din saloanele de "masaj erotic" ș.a.m.d.)? Este România capabilă să răspundă rațional unei probleme de sănătate publică?

Mi-e teamă că nu. Vă aduceți aminte cum a eșuat campania de vaccinare anti-HPV în 2008, deși aveam (și avem...) o uriașă mortalitate provocată de cancerul de col uterin? Vă aduceți aminte scandalul care se produce de fiecare dată când se discută posibilitatea legalizării prostituției, deși pe toate centurile orașelor și în parcările de tiruri mii de femei își câștigă astfel existența în condiții abominabile, fără nici cel mai mic control sanitar? Vă aduceți aminte de imbecila opoziție la introducerea educației sexuale în școli, în condițiile în care bolile cu transmisie sexuală și sarcinile nedorite, la minore, ating valori demne de Africa?

În timp ce alte țări fac eforturi active să obțină vaccin anti-variolic, noi așteptăm să ne salveze Comisia Europeană. Nici măcar nu știm cîte doze de vaccin vrem și/sau am putea primi, ba sunt "câteva sute de doze", ba 1.000, ba "ceva în jur de 2.000, 2.000 și ceva de doze", ba "în jur de 2.500 de doze"...  Mai nou, ministrul Rafila ne anunță că "vaccinul e american", deși Imvanex-ul este produs în Europa de o firmă europeană (Bavarian Nordic) și a fost autorizat de Agenția Europeană a Medicamentelor încă din 2013 (9).

Până una alta, ministerul Sănătății pare să facă, mai degrabă, parte din problemă decât din soluție... Poate că lucrurile se vor mai desmetici și pe acolo, dar până atunci mantra ar trebui să fie:

  • Nu face sex dacă ai bube!
  • Nu face sex cu persoane care au bube!
  • Ai grijă cu cine faci sex!
  • Folosește prezervative!
  • Mergi imediat la doctor dacă îți apare o erupție ciudată pe piele!

Aveți grijă de voi și de cei din jur!

(1)  https://www.ms.ro/2022/06/13/primul-caz-de-variola-maimutei-diagnosticat-in-romania/

(2)  https://apnews.com/article/science-health-united-states-93896989f7bac322431e7560aeb85b79

(3) Simpson, K., Heymann, D., Brown, C. S., Edmunds, W. J., Elsgaard, J., Fine, P., Hochrein, H., Hoff, N. A., Green, A., Ihekweazu, C., Jones, T. C., Lule, S., Maclennan, J., McCollum, A., Mühlemann, B., Nightingale, E., Ogoina, D., Ogunleye, A., Petersen, B., Powell, J., … Wapling, A. (2020). Human monkeypox - After 40 years, an unintended consequence of smallpox eradication. Vaccine, 38(33), 5077–5081. https://doi.org/10.1016/j.vaccine.2020.04.062

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult