Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Exemplul unui mic sat belgian care arată că se poate

Într-un sat din nordul Belgiei, pe străduțe nu sunt coșuri de gunoi. Nici muncitori care să facă curățenie. Fiecare locuitor își face curat în dreptul casei.

Oamenii sunt puternic încurajați să facă colectarea selectivă a deșeurilor.

De la supermarket, ei cumpără două tipuri de saci speciali, brand-uiți, unul pentru gunoi menajer, iar celălalt pentru plastic. Sacii nu sunt ieftini, dar sătenii știu că așa plătesc pentru colectarea gunoiului. La începutul fiecărui an, ei primesc în cutiile poștale calendarul cu datele de colectare a deșeurilor care pot fi reciclate.

În fiecare zi de miercuri, locuitorii din micul sat își scot în fața casei, la stradă, sacul de gunoi menajer. Joia este ziua pentru cel cu plastic. Hârtia – pe care oamenii o adună în saci de hârtie sau în cutii de carton pe care le pot lua de la supermarket - este colectată o dată pe lună de mașini speciale care trec pe străzile localității. Ambalajele din sticlă sunt duse de fiecare în containere de o anumită culoare, la fel și uleiul uzat.

Exemplul micului sat belgian este doar unul care arată că se poate.

În România, un studiu făcut de Recolamp, asociație care, din 2007, s-a poziționat ca una dintre principalele organizații non-profit de la noi care sprijină colectarea și reciclarea deșeurilor de echipamente de iluminat, relevă că cel mai important factor pentru consumatorii casnici care reciclează deșeuri este proximitatea centrelor de colectare. Peste jumătate dintre respondenți ar fi mai responsabili cu deșeurile pe care le generează dacă ar avea un centru de colectare în apropierea locuinței.

Recolamp a creat o rețea de peste 2.000 de puncte de colectare selectivă a deșeurilor din echipamente de iluminat, la nivelul întregii țări, destinate consumatorilor casnici.

Provocarea anului 2021

După un an cu totul atipic, cum a fost 2020, Recolamp vine cu o provocare pentru 2021: să fim mai conștienți de impactul pe care îl au acțiunile noastre.

Cu toții putem încerca să ne gândim puțin la ce putem schimba în bine în jurul nostru. De la noi și cu noi pornesc schimbările. Prin exemplul nostru reușim să îi încurajăm și pe cei din jur să aibă un comportament sustenabil și să ne implicăm în acțiuni pentru un viitor mai verde.

De aceea, asociația a pornit campania Planeta ’21, dedicată colectării selective a deșeurilor din echipamente de iluminat. Colectarea selectivă înseamnă grijă și responsabilitate pentru planetă, natură, pentru propria noastră sănătate.

Campania Planeta ’21 are în centru un spot cu actorul Constantin Cotimanis.

Anual, românii aruncă la coșul de gunoi aproximativ 200 de tone de becuri economice. Odată arse, acestea sunt deșeuri periculoase și trebuie reciclate. Cu excepția celor cu LED, becurile conțin mercur, iar dacă ajung la groapa de gunoi, metalul lichid se infiltrează în sol și, de aici, în pânza freatică, cu posibile implicații grave asupra stării noastre de sănătate.

În contextul pandemiei COVID-19, a crescut consumul de energie electrică, urmare a deciziei de a se lucra de acasă cât mai mult posibil în această perioadă. Astfel, cantitatea de deșeuri de echipamente de iluminat generată de consumatorii casnici a crescut. Este o situație fără precedent, cu urmări în viitorul apropiat și îndepărtat, și trebuie să facem un efort comun pentru a stabiliza lucrurile, spun reprezentanții Recolamp. Asociația își propune că ofere consumatorilor casnici cât mai multe motive pentru care ar trebui să susțină colectarea selectivă și să aducă becurile arse la punctele de colectare: pentru mediu, pentru ei și un viitor mai verde.

Cum se transformă becurile arse în tablete și laptopuri pentru copiii din comunitățile vulnerabile

Recolamp continuă campania „Transformă deșeurile în energie!”, o inițiativă de responsabilitate socială și de colectare selectivă a deșeurilor din echipamente de iluminat. Campania a fost lansată în luna iunie a acestui an, din dorința de a oferi oamenilor mai multe motive pentru a colecta selectiv: fiecare bec ars adus la punctele de colectare capătă valoare pentru susținerea unor cauze sociale.

Noua etapă se desfășoară în parteneriat cu Narada, organizația pentru care educația este motorul proiectelor pe care le desfășoară. Concret, în perioada 14 octombrie 2020 – 14 ianuarie 2021, la fiecare 200 de becuri colectate selectiv la punctele de colectare, Recolamp donează 58 de lei pentru proiectul EDUBox - un kit de prim ajutor educațional care include echipamente digitale, laptopuri și tablete, oferite copiilor din comunitățile vulnerabile unde învățământul se desfășoară acum în scenariul roșu, cu scopul de a-i reconecta la educație. Mesajul pentru susținerea acestei cauze este „Transformă becurile arse în șanse la educație”. În luna noiembrie s-au colectat peste 10.000 becuri arse.

Aplicația ColțVerde, tool pentru descoperirea punctelor de colectare cele mai apropiate

În noiembrie 2019, Recolamp a lansat aplicația ColțVerde, cu ajutorul căreia orice consumator casnic poate identifica cel mai apropiat din cele peste 2000 de puncte de colectare selectivă și unde poate duce, pentru a fi reciclate, becuri economice, tuburi fluorescente, becuri cu LED sau corpuri de iluminat.

Aplicația ColțVerde pune la dispoziția utilizatorilor o hartă cu toate punctele publice de colectare ale Recolamp, alături de secțiuni dedicate informării cu privire la deșeurile periculoase și detalii despre campaniile active derulate de Recolamp destinate atât publicului larg, cât și profesioniștilor din industrie, generatori de cantități mari de deșeuri din echipamente de iluminat. Toți utilizatorii își vor putea crea un profil pentru a face parte din comunitatea Recolamp, a primi noutăți personalizate și a participa la viitoare campanii de colectare selectivă cu premii.

În plus, aplicația va fi folosită ca un instrument interactiv în dialogul cu utilizatorii, ajutând asociația să afle unde este necesar să extindă rețeaua de puncte de colectare selectivă pe teritoriul țării, să crească gradul de conștientizare asupra efectelor nocive ale deșeurilor din echipamente de iluminat și să îi determine pe oameni să fie mai activi în ceea ce privește colectarea selectivă.

Aplicația poate fi descărcată din App Store și Google Play.

Recolamp, unul dintre primii susținători din România ai colectării selective şi reciclării deșeurilor din echipamente de iluminat, luptă din 2007 pentru a responsabiliza populația și a o face conștientă de cât de nocive sunt deșeurile din echipamente de iluminat și cât de important este să le colectăm selectiv și să le reciclăm.

Asociația și-a propus creșterea nivelului de conștientizare asupra efectelor nocive ale deșeurilor din echipamente de iluminat și facilitarea procesului de reciclare. Mediul are nevoie de noi și de implicarea noastră, iar orice gest mic contează. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am copilărit la țară în anii 50. Bunicii, părinții, vecinii, tot satul erau un soi de Monsieur Jourdain, reciclau fără să aibă habar de noțiune. Se refolosea tot, de la cuie strâmbe și ruginite pe care bunicul le îndrepta și le punea într-o cutie specială, până la frunzele moarte și vrejii de legume care erau puse la putrezit pentru îngrășământ. Foloseam până și cenușa din sobă. Am rămas marcată de această mentalitate și mă simt tare inconfortabil când sunt silită să pun toate grămadă deoarece nu am unde să le sortez. Când am avut recipiente mari de sortare erau pline de pungi de gunoi pe care le aruncau cei cărora le era lene să le ducă la pubelă. E mult de lucrat la mentalitate. La noi e rușine mare să fii econom, să refolosești. Decât să repari casa veche și să o extinzi dacă e nevoie, mai degrabă o demolezi, te apuci să faci o casă nouă, maaare, să moară de invidie tot neamul și constați că nu ai cu ce să o termini.
    • Like 0
  • in satucul belgian, ca si in restul belgiei, daca gunoiul nu e bine sortat si scos in ziua X si doar in ziua X platesti amenda de 200€ sau ramai cu gunoiul inca o sapt acasa. In orasele mai mari vin de 2 ori pe sapt dupa gunoi dar nu pe toate strazile.
    In alte comune de la tzara sau de la oras s-au impartit gratuit gaini ca scop si rezultat de scadere a gunoiului menajer.
    Sunt locuri separate unde ducem sticlele. Le triem si dupa culori. Acolo e si un tomberon mare de colectat haine in stare inca buna. Merg la fiecare 2 sapt, pt 1,5 km, o o plimbare usoara.
    Nemtii au automate unde se returneaza si bidoanele de plastic sau aluminiu contra cost dar nu primesc pe alea de le aduc din Belgia.
    Si uite asa incepe lumea sa mearga la piatza, cu sacosica proprie, sa cumpere mancare si nu cartoane, sa se duca cu sacosica proprie de panza la brutarie, sa isi ia filtru de apa, sa favorizeze producatorul mic ca il asteapta cu sticla de lapte si cartonul de oua inapoi, si mai ales sa se gandeasca de 2 ori daca ii trebuie a 3a pereche de blugi sau sa o ia la mana a 2a ca multi vand cu preturi simbolice,
    • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      Nume check icon
      Tara civilizata
      • Like 0
    • @ Nume
      de amenzi.
      Ca nu stiu cati romani care se muta aici bombane si sunt nemultumiti si pufnesc. Da, nu e perfect, dar lucrurile se imbunatatesc aici pt ca fiecare individ incearca sa fie mai bine.
      • Like 1
  • in targu frumos gunoiul se colecteaza selectiv de un an de zile iar locuitorii au fost foarte receptivi. ce mare minune este sa faci acest lucru?!?
    • Like 1
    • @ Dorin Ambrozie
      Nume check icon
      Felicitari. Asa le-am spus si eu vecinilor. Mare lucru sa separi carton, plastic, sticle si gunoi menajer. Dar, romanii sunt cei mai cei din lumea aceasta. Nimeni nu ii invata pe ei cum sa traiasca.
      • Like 2
  • Nume check icon
    Va doresc succes cu "harnicul" popor roman. Stau intr-o localitate care are capacitatea sa colecteze gunoiul selectiv. De fapt am aflat intamplator, nu a fost o campanie. Am vorbit si cu vecinii, dar nu au fost interesati. "Ce domne, noi nu suntem la oras aici. Avem treaba, nu stam noi sa selectam gunoiul. Si asa nu stiu de ce trebuie sa platim. Altul zice ca nu are contract si ca el ii da foc . Altii ziceau sa-l selecteze primaria." In sfarsti m-am dus la Primarie si am primit pubelele, chiar grastis, si cu entuziasm am inceput sa selectez.
    Toate bune si frumoase, dar pentru ca eram singurul de pe strada care facea asa ceva si camioanele trebuiau sa intre vreo 200 m cu spatele pe o strada ingusta nu prea se inghesuiau. Prin urmare trebuia sa ma deplasez eu pana la strada pincipala cu pubelele. Dupa vreo 2 ani am vazut ca s-a intamplat ceva pentru ca au inceput sa colecteze la comun, mai putin sticla. Acum am renuntat.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult