Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Expansiunea globală a unui „unicorn al societății civile” născut în România. „Noi suntem cei pe care i-am așteptat dintotdeauna”

Bogdan Ivănel, Code for Romania

Foto: Inquam Photos/ Sabin Cirstoveanu

Bogdan Ivănel, unul dintre fondatorii Code for Romania, a plecat la studii în Olanda pe când avea 19 ani, cu un an înainte ca România să intre în Uniunea Europeană. A fost visiting scholar la Berkeley University, SUA, și-a dat doctoratul în zone de război la Sciences Po, Paris, și se pregătea să urmeze o carieră academică înainte ca la București să aibă loc tragedia de la Colectiv. „A fost un eveniment care a schimbat societatea românească și care m-a făcut și pe mine, acolo în străinătate, să mă întreb cum pot să ajut România. Mai mult decât câte o vizită în țară, câte un telefon la părinți și un vot dat din când în când. Era o efervescență fenomenală în zilele și în momentele de după Colectiv, grupuri peste grupuri. M-am trezit pentru prima oară conectat la România, după 11 ani, de foști colegi de liceu, oameni care se implicau într-o inițiativă sau în alta, și cumva nu mi-am găsit locul în haosul acela, în toate grupurile de Facebook, în toate grupurile de mail în care fusesem pus. Am venit în România de Crăciun, am stat de vorbă cu câțiva dintre oamenii implicați în momentele respective și am început, cu mintea mea de social scientist, să mă uit la societatea românească și la societatea civilă din România. Și mi-am dat seama că existau două goluri atunci, unul de acțiune și unul de metodă. Lumea era în stradă, cerând transparență, cerând o guvernare mai deschisă și mi-am dat seama că, și dacă guvernul ne-ar da toată transparența pe care putem să o ducem, ce facem noi cu transparența aceea? Avem cu adevărat capacitatea de a transforma datele în informații? Nu știu, dacă Primăria Capitalei ne spune mâine că toate contractele sale sunt publice, cine are timp să le citească, cine înțelege legaleza respectivă și cine le traduce în termenii pe care oamenii obișnuiți îi pot înțelege? De obicei este treaba jurnaliștilor și treaba societății civile, dar și societatea civilă, și jurnaliștii erau într-un moment foarte fragil și mi-am dat seama că, în acest moment, comunicarea asta funcționează prin intermediul tehnologiei, oamenii consumă informația în drum către muncă, în pat înainte să se culce”, a povestit Bogdan Ivănel, în timpul emisiunii „În fața ta” de la Digi24.

În momentul acela, în care singura cale de schimbare părea acțiunea politică, nimeni nu privea tehnologia ca pe o cale de a produce transformări în societate. Fondatorul Code for Romania avea însă o viziune diferită și, împreună cu patru prieteni din Olanda, a început proiectul votdiaspora.ro, care a ajutat sute de mii de români să-și găsească drumul spre secțiile de votare. La alegerile din 2016, se schimbaseră regulile după care românii din străinătate puteau să-și exprime opțiunea la urne, iar Bogdan Ivănel voia să să se asigure că ele sunt clare pentru toată lumea. 

În primă fază, părinții mei au fost dezamăgiți și speriați. Ei vedeau că eu vin în România să mă lupt cu morile de vânt

Al doilea proiect major pe care l-a lansat a fost Monitorizare Vot, soluția folosită din 2016 încoace de observatorii independenți din secții „De la 4 oameni, eram 50 în energia de după Colectiv. În momentul în care am lansat Vot Diaspora, au venit 300 de cereri de voluntariat către noi într-o singură zi. Veneam în România câte două zile, după aia veneam în România câte o săptămână, după mi-am dat seama că vin în România câte o lună. Și în lunile și zilele care au dus la alegerile din 2016, comunitatea asta de voluntari, care deja se închegase, lucra zi și noapte la Monitorizare Vot, un sistem colosal, pentru că trebuia foarte bine securizat, trebuia să poată să facă o grămadă de lucruri, să strângă date și acolo unde nu aveai conectivitate, un sistem foarte complex, chiar dacă pare foarte simplu în utilizarea sa. Și am văzut oameni la 30 și ceva de ani, care aveau tot confortul financiar din lume, care aveau o familie acasă și care stăteau zi și noapte într-un hub - ne dăduse cineva un spațiu, ca să lucreze pentru această soluție, pentru ca observatorii independenți de la ONG-uri să aibă această soluție când merg în secțiile de vot. Pentru mine, ăla a fost un moment de humbleness, ca să folosesc un cuvânt englez, de smerenie și am zis dacă oamenii ăștia stau zi și noapte, pentru că mi-a venit mie o idee într-o zi, trebuie să fiu și eu aici alături de el”, a povestit Bogdan Ivănel.

Când au aflat că vrea să revină în țară, în loc să urmeze o carieră în străinătate, părinții lui au fost îngrijorați. „Onest vorbind, au fost dezamăgiți și speriați în primă fază. Serios dezamăgiți, pentru că pentru ei fusese o investiție foarte mare, emoțională, financiară, dintr-un oarecare punct de vedere, ca eu să reușesc să am viața pe care am avut-o și să am oportunitățile pe care le-am avut în străinătate. Și ei vedeau că eu vin în România să mă lupt cu morile de vânt, într-o țară de care erau foarte dezamăgiți și din care probabil ar fi vrut și ei să plece dacă ar fi fost mai tineri. Și în care nu vedeau o speranță neapărat în ce încerc eu să fac și nu credeau că o să fie mari șanse în ce o să fac”, a mărturisit Bogdan Ivănel.

Astăzi, Code for Romania are 3.000 de voluntari și a reușit să creeze 65 de soluții, în cadrul unei infrastructuri tehnologice a binelui, care și-a arătat adesea utilitatea în momentele de criză. „Noi suntem cei pe care i-am așteptat întotdeauna”, obișnuiește să spună Bogdan Ivănel, care a refuzat să aștepte soluția salvatoare de undeva, din afară.

Mai mult decât atât, organizația pe care a fondat-o a evoluat într-una internațională, Commit Global, și beneficiază de susținerea unor țări precum Olanda și Germania.

Un unicorn al societății civile

„Se întâmplă în momentul ăsta, fără o laudă personală, un lucru care nu s-a întâmplat niciodată în istoria României și a niciunei țări de mărimea României. O organizație globală pornește de aici, un fel de unicorn al societății civile, ca să spun așa. Deși se întâmplă mult mai rar în zona societății de civilă decât se întâmplă în business, lucrul ăsta se întâmplă. Dacă ne uităm la organizațiile mari, o dată la 10 ani, o dată la 15 ani, apare o organizație majoră globală. Uite că apare una din România, dintr-o țară din care nu se aștepta nimeni. Nu de la New York, nu de la Londra, nu de la Paris. De aici am reușit să convingem cancelarii occidentale, avem deja sprijinul Germaniei și al Olandei, biroul global funcționează de la Haga încă din septembrie, cu sprijinul autorităților olandeze și al primăriei din Haga. Guvernul german a intrat ca sponsor și coechipier în această muncă cu noi, începând din decembrie și asta înseamnă nu doar acces la finanțarea statului german, ci și logistica pusă în teren de statul german. Am fost în Mexic de curând să ducem soluțiile noastre, unde am fost primit de ambasada Germaniei, ambasada Olandei și de Ambasada României. Logistică aceasta diplomatică ne ajută din nou să putem să intervenim cât mai eficient”, spune Bogdan Ivănel.

Crede că România are nevoie de 400 de soluții digitale, care să o ajute să funcționeze mai eficient. „Dintre ele noi am reușit să construim 65. Trebuie să ajungem la 400, asta e promisiunea noastră față de România. Pentru multe dintre ele, avem nevoie de cooperarea statului. Nu putem face, nu putem să ajutăm Ministerul Sănătății să-și urmărească costurile din spitale sau cheltuielile, dacă Ministerul Sănătății nu își dorește acest lucru, dar noi am proiectat soluția prin care se poate face”, a punctat el.

Nu o să dau numele instituției, dar ne-am trezit de câteva ori fiind sunați că soluția nu mai merge și ne-am dat seama că serverul era scos din priză.

Întrebat dacă, în condițiile în care Code for Romania ofere aceste servicii gratuit, nu deranjează afaceri de miliarde când bat cu câte o idee la ușa statului, Bogdan Ivănel a răspuns. „Stricăm aceste business-uri, asta este una dintre explicațiile pentru care ușa aceasta se deschide doar în momentele de criză, în care statul nu poate să greșească pentru că le este și lor înșile, frică pentru viețile lor.” În majoritatea timpului, răspunsurile primite sunt „dezarmante”.

„Cele 2 tipuri de răspunsuri pe care le primim și sunt dezarmante de foarte multe ori sunt „în cât timp poate să fie gata soluția asta?” și când își dau seama că e muncă de infrastructură care ține 18 luni, 2 ani, 4 ani și că mandatul lor se termină mai repede, nu mai sunt interesați de proiectul respectiv. Și ăsta este unul dintre motivele pentru care nu avem infrastructură digitală, după cum nu avem nici infrastructură fizică. A doua problemă este lipsa de capacitate a instituțiilor să lucreze cu noi în a face a treia etapă, cea de operaționalizare și de mentenanță a acestor soluții pe termen lung. Nu o să dau numele instituției, dar ne-am trezit de câteva ori fiind sunați că soluția nu mai merge și ne-am dat seama că serverul era scos din priză. Acum am livrat o soluție care sperăm să fie operaționalizată și utilă României, o soluție de construire de website-uri guvernamentale, astfel încât toți oamenii să aibă aceeași experiență de utilizator la orice primărie intră și să cheltuim mult mai puțini bani. Am oferit gratuit această soluție, a intrat chiar acum o lună și ceva în administrarea Autorității pentru Digitalizarea României și așteptăm ca ea să fie utilizată, dar lipsa de capacitate a acestor instituții este foarte mare și lipsa de înțelegere a ce înseamnă zona digitală. Și da, noi construim pentru prima oară în România și o bibliotecă de cod care este utilizabil și reutilizabil”, a spus Bogdan Ivănel.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Code for Romania ar rezolva mare parte din problemele legate de digitalizarea societății civile. Dar ar lăsa pe mulți cu buza umflată (Microsoft, Oracle, IBM și toate firmele căpușe din spatele lor ar vedea cum le fuge preșul de sub picioare). Ia să vedem, de ce nu s-au folosit softuri open-source în administrația publică? Linux, Open Office, ca să dau doar câteva exemple... Răspunsul e simplu: contracte de miliarde, șpăgi pe măsură, pentru sisteme informatice care chiar achiziționate pe bani grei au avut aceeași soartă: echipamente scoase din priză, chipurile pentru economie de energie!!!
    Numai o schimbare profundă a mentalității clasei politice ar aduce o schimbare semnificativă în domeniul digitalizării. Și când spun schimbare semnificativă, mă refer la interacțiunile C2G, B2G care să devină complet digitalizate. Nu mai vrem cozi la ghișee, dosare cu șină, copii xerox, hectare de arhive de documente tipărite în care nimeni nu va mai găsi nimic. Totuși, ceva-ceva se mișcă, dar mult prea încet.
    • Like 0
  • „Noi suntem cei pe care i-am așteptat dintotdeauna” - superb . Felicitari pentru tot ce faceti, pare aproape incredibil . Si sper sa inspirati / mobilizati si alti tineri ca voi. Voi sunteti Romania de maine, cea pe care ne-am dorit-o dintotdeauna!
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult