Foto: Inquam Photos/ Ilona Andrei
În ultimii ani, Code for Romania a reușit să transforme țara într-un centru global al intervenției civice prin tehnologie. Pornită ca o echipă de voluntari care încerca să rezolve problemele societății cu ajutorul competențelor lor în IT, organizația a ajuns să ofere soluții tech nu doar pentru guvernul României, ci și pentru cel german, olandez sau american. După ce a început criza refugiaților, reprezentanții Germaniei au venit la noi în țară, dorind să ofere sprijin logistic, a povestit Bogdan Ivănel, fondatorul Code for Romania în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. „Domnul Arafat le-a arătat platformele pe care pe care opera DSU construite de noi și și-au dat atunci seama că nu ei trebuiau să dea ceva României, ci ei aveau nevoie de acele soluții din partea României”, a povestit. Care este cel mai surprinzător lucru pe care l-a aflat lucrând cu statul român și ce spun decidenții străini care ajung să colaboreze cu echipa Code for Romania, aflați citind răspunsurile date de Bogdan Ivănel la chestionarul cu 10 întrebări al emisiunii „În fața ta”.
1. Fă-te, mamă, IT-ist, ca să nu mai ai grija zilei de mâine. Chiar așa e?
Da, în momentul acesta, în toată lumea, această profesie este mai bine plătită decât decât alte profesii sau poate decât ar trebui din punctul de vedere al unei echități sociale.
2. Continuați pe linia punctată? Fie pâinea, cât de rea…
Tot mai bine e acasă, dar nu pentru că e acasă, ci pentru că eu am găsit în România ceva ce n-am găsit în alte șapte țări în care am locuit: o încăpățânare și o ambiție de a schimba ceva acum, repede, la o parte din societate, cum n-am întâlnit nicăieri.
3. Care este cel mai mare compliment pe care vi l-a făcut un străin când a aflat că sunteți român?
Nu prea s-a întâmplat lucrul ăsta. Dacă s-a întâmplat ceva, am avut probleme cu faptul că veneam din România și asta cred că e o poveste în care se regăsesc foarte mulți români, mai ales din Europa. Când locuiam în Paris, spuneam că sunt doctorand la SciencesPo și imediat spuneam că sunt român și era mai greu să închiriez un apartament. Dar au existat cel puțin două momente de când am început parcursul global al Code for România. Unul s-a întâmplat când discutam cu guvernul german. cu ministerul de Interne. Spuneam că, după ce a început criza refugiaților, ei au venit în România, dorind să ofere sprijin logistic guvernului român. Și domnul Arafat le-a arătat platformele pe care pe care opera DSU construite de noi și și-au dat atunci seama că nu ei trebuiau să dea ceva României, ci ei aveau nevoie de acele soluții din partea României.
A și al doilea lucru, mai ales în America și mai ales în Europa de Nord, chiar dacă noi până acum am ajutat foarte puțin la ei în țară, de fiecare dată ni se spune: Thank you for your service, mulțumim pentru tot ce ați făcut, un lucru pe care îl auzim foarte puțin de la autoritățile române și l-am auzit din plin de la autoritățile americane. L-am auzit la Casa Albă, l-am auzit în guvernul german, l-am auzit în guvernul olandez, dar nu prea l-am auzit în guvernul României.
„Nu cred că România este făcută de râs de oamenii din străinătate. Este făcută de râs, de foarte multe ori, de cei care ne conduc”
4. Cine strică imaginea României în străinătate?
Imaginea României în străinătate nu este ce ne-am dori și românii au această frustrare. Noi avem această frustrare. Diferența dintre potențialul pe care simțim că România îl are și realitatea din teren, diferența asta de potențial este făcută de cei care ne conduc.
Eu nu cred că România este făcută de râs de oamenii din străinătate. Este făcută de râs, de foarte multe ori, de cei care ne conduc și cei care nu reușesc să folosească la maximum oportunitățile și pe oamenii pe care îi au în țară și să-i protejeze pe oamenii pe care-i au în țară.
5. Ce răspundeți unui tânăr plecat la întrebarea: de ce să mă întorc în România?
Sunt foarte multe oportunități în România și dacă își dorește să creeze ceva în zona socială sau în zona de IT, România este acum datorită nouă centru global al intervenției civice folosind tehnologia. Mi-aș dori ca ei să se întoarcă și să lucreze alături de noi aici. Deja avem români școliți în străinătate care au venit și lucrează alături de noi în România.
„Contează cum faci banii. Contează, dacă tu faci bani, vulnerabilizând țara în care locuiești”
6. Bani să iasă, nu contează cum. Sunteți de acord?
Nu. Trebuie să trecem la o nouă etapă de maturizare în istoria noastră, a României, în care să înțelegem că suntem cu toții parte a acestei comunități și că comunitatea este ce facem noi din ea. Nu este ceva pe care nu-l putem atinge și nu-l putem controla.
Și contează cum faci banii, vorbeam mai devreme de zona cea gri din industria IT abonată la contractele cu statul. Contează, dacă tu faci bani vulnerabilizând țara în care locuiești.
7. A avut dreptate Umberto Eco, rețelele sociale dau dreptul la cuvânt unor legiuni de imbecili?
Eu cred că democratizarea pe care au adus-o rețelele sociale este partea bună a rețelelor sociale. Cred că toxicitatea rețelelor sociale vine din nivelul de dependență pe care îl creează și din faptul că ei controlează ce noi vedem sau nu vedem în acele rețele. Eu cred că ultimii 10, 15 ani au fost o perioadă de adolescență a tehnologiei.
Aveam o tehnologie, n-am știut exact ce să facem cu ea și am folosit-o în tot felul de moduri prostești. Acum este datoria noastră globală, internațională, dar și a fiecărui guvern în parte și a fiecărui om de business în parte, să se gândească cum facem banii respectivi, cum construim niște sisteme informatice care să nu lase pe nimeni în urmă.
Care să nu creeze victime sau să creeze cât mai puține victime și da, este nevoie și de oamenii buni din tech și asta este ce încercăm noi să construim.
8. Vă e teamă că inteligența artificială va lua pâinea de la gură?
Nu. De fiecare dată când a existat un salt tehnologic, au apărut și noi joburi. Odată cu acel salt tehnologic, avem nevoie de experți în etică, avem nevoie de avocați și de oameni care înțeleg zona legală a acestor dezvoltări. Poate nu mai avem nevoie de la fel de mulți programatori.
Avem nevoie de oameni care să proiecteze aceste sisteme informatice, astfel încât ele să-i deservească pe oamenii care sunt menite să îi deservească. Apar multe joburi.
Eroii nevăzuți din instituțiile publice
9. Care este cel mai surprinzător lucru pe care l-ați aflat lucrând cu statul român?
Sunt două lucruri. Unul știam: lipsa de capacitate, bănuiam lipsa de capacitate a statului român. Nu mi-am dat seama niciodată că este atât de mare ca în momentele în care am putut să văd statul român în interior. Lipsa completă de capacitate instituțională. A doua surpriză e că în toată marea asta de lipsă de capacitate și lipsă de voință, de foarte multe ori există niște eroi pe care nimeni nu-i știe, care împing instituțiile astea de la spate, care nu sunt liderii instituțiilor, care sunt niște birocrați, oameni pe care îi trecem cu vederea, nu apar la televizor, cum apar unii ong-iști, nu apar ca politicienii. Dar își sacrifică timpul și sănătatea în serviciul public, fiind oamenii care împing acea instituție puțin mai departe, puțin mai departe, să facă puțin mai mult bine.
10. Ce faci dacă la 40 de ani nu te mai cheamă nimeni la un interviu de angajare?
Dacă la 40 de ani nu te mai cheamă nimeni la un interviu de angajare, înseamnă că trebuie să lucrezI la modul în care te prezinți tu în fața acelor angajatori. În momentul de față, este o mare nevoie de oameni capabili în piața muncii și o spun asta nu ca cineva care conduce o firmă și cineva care conduce un ONG. Peste tot există o nevoie de oameni capabili și nu neapărat oameni trainuiți într-un anumit domeniu, ci oameni cu inteligență critică, oameni cu gândire laterală, oameni care să poată să fie autonomi. Pentru că restul lucrurilor se pot preda, dar lucrurile astea nu se pot preda.
Emisiunea „În fața ta” este difuzată la Digi24 sâmbăta și duminica de la ora 14.00.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.