Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

„Noi suntem cei pe care i-am așteptat întotdeauna”. Sătui de lamentarea tradițională că nu se poate, tinerii de la Code for Romania scriu codul viitorului acestei țări: 15 la sută dintre voluntari lucrează din diaspora

Code for Romania

Într-un apartament din Maastricht, Olanda, Bogdan Ivănel și doi prieteni s-au adunat în 2015 motivați de convingerea absolută că trebuie „să schimbe ceva“. Era noiembrie, după tragedia din Colectiv. Doctor în drept, Bogdan s-a gândit imediat la locul în care cetățeanul împarte dreptate: secția de votare. Fără a fi un expert în tehnologie, în minte i-a încolțit o întrebare: „Și dacă am face o aplicație?“ Aceasta a fost scânteia care a generat prima aplicație a viitoarei organizații Code for Romania, „Monitorizare Vot“, folosită pentru a supraveghea buna desfășurare a procesului de vot începând cu alegerile parlamentare din 2016.

Atunci, la o primă strigare, într-o singură zi, peste 400 de voluntari din domeniul IT, români răspândiți pe toate meridianele, au răspuns chemării de a lucra pro-bono pentru dezvoltarea de soluții digitale menite să rezolve problemele stringente ale societății. Astăzi, după un mandat de 4 ani de inovație, Code for Romania este cea mai mare organizație de tehnologie civică din România și una dintre cele mai mari din lume. O comunitate de peste 1600 de idealiști în acțiune a fost reunită în mod admirabil și exemplar de o misiune ambițioasă: să construiască o lume mai bună, made in Romania, cu ajutorul tehnologiei.

Olivia Vereha, COO-ul organizației și sufletul comunității de voluntari, îmi mărturisește că 15% dintre ei lucrează din diaspora. „Este modul lor de a ajuta societatea românească, chiar dacă au lăsat-o în urmă.“ Apelez la clișeul clasic cu „dacă s-ar întoarce valorile acasă...“. Elegant și echilibrat, Bogdan îmi spune că aceasta este o abordare eronată. În viziunea lui, România trebuie să învețe să funcționeze ca „stat diasporic“, la fel cum au făcut țări precum Italia sau Spania. Code for Romania demonstrează că se poate, sincronizând munca a sute de specialiști, pe diferite fusuri orare, din dorința de a trata România cu soluții digitale scalabile, eficiente și relevante pentru problemele actuale ale societății.

„Noi suntem cei pe care i-am așteptat dintotdeauna.“ Acesta este crezul care-i mână în nenumărate ore de muncă pro-bono, indiferent de vremuri. Le spun că în momentul în care s-a declanșat panica și demența coronavirus în România, știrile despre aplicațiile dezvoltate de ei peste noapte au fost printre veștile cele mai bune, aducătoare de speranță. În jeluiala generală, sub potopul de informații contradictorii, Code for Romania și-au adunat mințile și s-au gândit rapid, strategic și temeinic, cum pot să ajute cetățenii să navigheze prin furtuna incertitudinii. Astfel, au apărut aplicațiile Știri oficiale, Date la zi, Stăm acasă, Ce trebuie să fac, Diaspora HUB, RO Help și Cine ce face. Îi întreb zâmbind dacă au primit un brief de la Guvern. Dana Pascu, CFO, îmi răspunde că într-un ONG nu se lucrează după brief sau job description. Are ani buni de strategie de comunicare în spate și un scop uriaș: de a implementa un mod mai bun, mai transparent și mai documentat de a se face campanii de responsabilitate socială (CSR) în România, cu impact real la nivelul societății și al sistemului și cu rezultate măsurabile pe termen lung.

„Pe termen lung“, în țara gândurilor scurte, cu efect imediat, este o sintagmă pe care o auzi foarte rar. „Strategie“ și „termen lung“ sunt noțiuni care odată cu criza din 2008 par să fi dispărut din mentalul colectiv. Dar oricât de grăbiți ar fi să schimbe România în bine punând tehnologia la dispoziția societății civile, Dana, Olivia și Bogdan știu că pentru construirea de soluții eficiente și viabile este nevoie în primul rând de cercetarea în detaliu a problemelor sociale ale României. Astfel, în aprilie 2019 s-a născut programul Civic Labs, un concept inovator, generator de soluții de tehnologie civică la cheie, testate și validate cu beneficiari și utilizatori reali după luni de cercetare calitativă și cantitativă, bazată pe colaborarea dintre instituții, experți, companii și societate civilă. Identificând cele mai presante domenii din problemele României, de la sănătate, educație și mediu, la grupuri vulnerabile, implicare civică și transparență, oamenii de la Code for Romania au realizat într-un an o cercetare socială complexă, obiectivă, în detaliu: seturile de date analizate de specialiști, precum și zecile de interviuri în profunzime reprezintă un efort impresionant de a oferi societății soluții eficiente și cât mai relevante. Când îmi povestește despre Civic Labs, ochii lui Bogdan strălucesc atât de entuziasm, cât și de frustrare: peste 60 de aplicații ready-to-use în domenii precum violența domestică, sănătatea mamei și a copilului, pregătirea resurselor umane în educație, poluare, pregătire și răspuns în situații de urgență, acces la legislație și date deschise își așteaptă încă finanțatorii și implementatorii.

„Bugete de CSR există, dar mai avem mult de progresat în ceea ce privește modul în care se fac call-urile și se aleg proiectele pentru finanțare.“ Evident, este nevoie de continuitate în susținerea unor cauze și comunități vulnerabile dacă vrei ca societatea să beneficieze de schimbări strategice reale, precum și de sprijin specializat pe parcursul proiectelor, inclusiv în faza de monitorizare și de evaluare. Code for Romania sunt pregătiți să ofere toate aceste resurse: o poveste de succes à la Sillicon Valley, pornită dintr-un apartament departe de casă, este scrisă departe de lumina reflectoarelor de niște tineri vizionari care-și pun în practică idealul unei societăți mai funcționale cu ochii deschiși spre soluții pe termen lung, spre un viitor căruia îi inventează prototipuri și un design mai prietenos în fiecare zi.

În acest viitor, când vom mai fi tentați de lamentații și de văicăreală, să ne amintim de marea lecție Code for Romania: „Noi suntem cei pe care i-am așteptat dintotdeauna”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Generatiile care aveau 20 sau 30 de ani dupa Revolutie nu au reusit din pacate sa creeze o miscare de masa in care sa se adune "creierele" acesti tari si sa contribuie la dezvoltarea acesteia - din toate punctele de vedere. Unul din motivele principale cred ca a fost lipsa transferului de incredere in alte persoane precum si dupa o perioada in care chipurile toti eram intr-o comunitate, am simtit nevoia de a ne vedea pe cont propriu de ce suntem in stare. Cu siguranta nu a fost bine, pentru ca in loc sa ne implicam in viata publica, am lasat locul celor care au adus aceasta tara in situatia de astazi.
    Este adevarat: ne-am lamentat, dar nu ne-am implicat prin urmare suntem si noi partasi la ce s-a intamplat.
    In schimb generatia noua are alte mentalitati care mi se par ca merg mult mai mult spre mentalitate de grup decat individuala, prin urmare sunt mult mai multe sanse ca ei sa schimbe ceva. Si, bineintele sunt bineveniti, mai ales ca o fac pentru ei si pentru copii lor mai degraba, decat pentru noi astia mai in varsta.
    Ceea ce nu trebuie sa uite este ca trebuie sa se adreseze tututor locuitorilor acestei tari si nu numai unei parti mai mult sau mai putin elitiste.
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult