Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Experiment: Am ales între LinkedIn și Facebook. „Am ajuns să mă simt mai anxios, mai nervos și mai supărat, așa, pe lume…”

Social media dependență

Foto: Getty Images

Este absolut incredibil cât conținut este la ”colț de click”. Internetul a devenit un univers de informații și practic, o misiune fără sfârșit în calea cunoașterii. Chiar dacă ai sta 24 de ore din 24 să studiezi și să citești fiecare bucățică de informație, nu ți-ar ajunge nici două vieți să „termini” tot acest internet.

Misiune imposibilă? Dar ce spui de faptul că nimeni nu ia în considerare creșterea exponențială a producției de conținut (de toate tipurile) care se manifestă pe zi ce trece? Chiar dacă suntem cele mai complexe organisme de pe Pământ, avem o limită de bandă, iar cantitatea de conținut la care suntem expuși zilnic este de-a dreptul înfiorătoare, mai ales pentru cei care sunt implicați activ în mediul digital.

Pentru că și eu la rândul meu am resurse limitate, dar și din dorința de a explora domeniul comunicării în funcție de platformă, am hotărât ca de la începutul lui 2021, să mă rezum la maximum 2 platforme de social media, unde să consum și să creez conținut. Până acum, activam pe majoritatea pentru a rămâne la curent cu funcționalitățile fiecărei platforme în parte.

Platforma preferată

Eu sunt un om care vede în conținutul video un potențial imens de ani de zile, drept care sunt și promotor al acestui tip de materiale. Deci, platforma mea preferată, fără doar și poate, este YouTube. Chiar dacă unii m-ar contrazice să-mi spună că YouTube este un motor de căutare și nu o platformă de social media, le-aș răspunde tot cu o întrebare: ce înseamnă social media, de fapt?

După YouTube, următoarele două cele mai folosite platforme de social media (de către mine personal), sunt LinkedIn și Facebook. Petreceam timp în egală măsură pe aceste două platforme deoarece am proiecte pe fiecare din ele, așa că am decis să renunț la una pentru a petrece mai mult timp pe cealaltă iar cea care mi-a făcut cu ochiul a fost Facebook. Timpul mi-e limitat, că altfel aș fi stat și pe una, și pe alta. Am vrut să-mi dau seama unde pot să aduc mai multă valoare și pot reuși să fiu mai eficient având mai puține platforme în repertoriu.

Concluzii experiment

După aproximativ 3 luni de test, în care am lăsat LinkedIn și am petrecut mai mult timp pe Facebook, am ajuns la niște concluzii la care nu m-aș fi gândit, altfel, nici nu mai începeam acest așa-zis experiment.

1) Am ajuns să investesc (să pierd) mai mult timp pe Facebook decât o făceam pe LinkedIn. Matematic vorbind, dacă înainte stăteam pe LinkedIn o oră, iar pe Facebook încă o oră (pe zi), pe ultimele săptămâni am depășit pragul de 4h/zi pe Facebook. Înainte de asta, intram, îmi rezolvam treaba și zburam; nu prea avem timp să consum conținut de acolo. În această perioadă, nu numai că am m-am trezit de nenumărate ori într-un infinite-scroll pe Facebook, dar ajunsesem să mă uit și în Stories, o opțiune absolut inutilă pentru toate platformele (din punctul meu de vedere). Poate dezbatem asta, altădată, dar totuși, patru ore? Mai mult decât prea iubitul YouTube?

2) Am constatat cu stupoare că planeta se învârte doar datorită celor care-și dau cu părerea. Acum, pentru unii cititori voi apărea un „altul” care-și dă cu părerea, dar nu – eu povestesc despre o experiență trăită. Ideea pe care vreau să o subliniez este că există extrem de mulți oameni care cred că știu adevărul sau care cred că se pricep la ceva anume, pe când opiniile lor sunt preluate de la altcineva din media sau online, iar asta se întâmplă de regulă, din pură simpatie. Refuz să cred că există atât de mulți experți în politică sau cercetători/doctori în virusologie. Refuz.

3) Am ajuns să mă simt mai anxios, mai nervos și mai supărat, așa, pe lume. Nu glumesc. Am fost atent de la început la toate astea și chiar mi-a afectat starea generală. Față de LinkedIn, unde majoritatea își iau un răgaz de 20 secunde să recitească ceea ce postează, asta că să nu-i laud pe cei care investesc ore să posteze conținut profesional, Facebook este locul unde lumea postează impulsiv și deseori cu tentă de batjocoră. Mulți își varsă nervii și supărările în feed-ul tău iar pseudonimul de pe locul întâi ne-a fost oferit de Cristian Florea: Facebook a devenit ”Valea Plângerii”.

Nici pe LinkedIn nu este soare mereu, problema principală care trage în jos platforma fiind goana după engagement. Sunt o mulțime de oameni care publică materiale de calitate și oferă zeci de ani de experiență în câteva rânduri, dar pentru că nu primesc o duzină de reacții în primele ore de la postare, performanțele vor fi cel mult medii (câteva mii de vizualizări/postare). Alții, recurg la tot felul de practici nepotrivite pentru a stimula engagement-ul, de la sondaje prin aprecieri, opinii controversate sau filmulețe cu animale. Ce nu înțeleg aceștia este că, indiferent că vei avea zeci de mii de vizualizări și reacții, n-ai ce să faci cu ele. Dacă n-a existat o discuție productivă, dacă n-a adus valoare celor care te-au citit sau dacă nu te-a ajutat să câștigi noi colaborări frumoase, ce rost are să postezi asemenea conținut?

Sfatul personal

Dacă nu ești atent la aspecte precum cât timp petreci pe social media dar și cum il petreci de fapt, este extraordinar de ușor să mergi în derivă, să bați pasul pe loc sau să-ți faci rău. Așa cum am spus la început, a fi activ în online, chiar și parțial, a devenit o activitate foarte solicitantă unde atenția și concentrarea îți sunt atacate la foc continuu.

Chiar dacă te lovești de opinii nealiniate cu ale tale, mergi mai departe sau interacționează în mod responsabil, indiferent pe care platformă te afli. Investește timpul tău cu grijă, cu cap și cu folos.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Este un soc cultural pana la urma.
    • Like 0
    • @ Liviu Dan Baltatu
      Bine spus. Aș putea adăuga că este un șoc continuu, care, nu știu când se va opri. Evoluția, parcă a început să doară.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult