Cărtărescu, după afirmațiile rectorului Ioan-Aurel Pop: „Să vezi din tot miracolul lumii din ultimele decenii doar imbecilii de pe Facebook, înseamnă să iei un supărător produs secundar drept esența schimbărilor”

După ce rectorul Universității Babeș - Bolyai, Ioan-Aurel Pop, a făcut joi declarații dure la adresa tinerilor -„oamenii lipsiți de cultură generală și de orizont artistic alcătuiesc generația „Google”, generația „Facebook”, generația „SMS” sau toate la un loc” - scriitorul Mircea Cărtărescu și filozoful Mihai Șora au postat pe Facebook opinii despre cei ce folosesc intens aceste instrumente.

Mircea Cărtărescu se arată fascinat de lumea rețelelor de socializare, a motoarelor de căutare și a gadgeturilor electronice și spune că nu crede că există „o conspirație pentru idiotizarea tinerelor generații ca să fie manipulate mai ușor”, ci că doar că omul se schimbă, cum s-a mai schimbat de câteva ori în istorie.  În opinia lui, acum este șansa tinerilor „și ei nu vor trăi și nu vor gândi ca noi”.

Filozoful Mihai Șora a relatat pe Facebook povestea unei preotese dintr-o comună din Timiș despre care crede că, „dacă ar mai trăi, doamna preoteasă din Topolovăț ar avea, astăzi, internet, telefon mobil, tabletă și cont pe facebook”, adăugând „și nu cred că ar fi cea mai idioată dintre utilizatori”.

Iată postarea integrală a lui Mircea Cărtrescu: 

„Deși sunt departe de-a mai fi un om tânăr, am trecut și sper să trec și de-acum încolo cu mintea deschisă prin revoluția de paradigmă tehnologică și culturală prin care trecem toți. Departe de-a mă speria și irita, lumea rețelelor de socializare, a motoarelor de căutare, a marilor break-throughs științifice, a gadgeturilor electronice mă fascinează. Să vezi din tot miracolul lumii din ultimele decenii doar imbecilii de pe Facebook (care erau, slavă Domnului, destui și-n lumea cărții, a catedralelor și-a peșterilor și-or să fie tot atâția pe Proxima b, dac-o s-ajungem cândva acolo) înseamnă să iei un supărător produs secundar drept esența schimbărilor.

Îi înțeleg pe oamenii care-au trăit în utopia cărții (doar sunt unul dintre ei), le-nțeleg perplexitatea în fața tinerilor și-a unei lumi care nu mai seamănă cu cea de-acum două sau trei decenii, dar mie mi se pare că rareori a existat în lume atâta creativitate, atâta risipă de geniu științific, tehnologic și artistic ca astăzi. Nu cred că e bine să vedem doar pericolele noului fel de realitate (și post-realitate) în care trăim fără să înțelegem și speranțele de neimaginat altădată pe care ni le aduce.

Personal, nu cred că există o conspirație pentru idiotizarea tinerelor generații ca să fie manipulate mai ușor. Cred doar că omul se schimbă, cum s-a mai schimbat de câteva ori în istorie. Tinerii nu mai citesc la fel de mult ca părinții lor, poate, dar navighează în alte medii cu o dexteritate pentru mine uimitoare și inimitabilă. Puștiul meu scrie pe claviatură de trei ori mai repede ca mine, computerele n-au secrete pentru el, umblă pe skype, pe what’s up, pe you tube și pe alte chestii de zici că plutește și vă jur că nici el, nici colegii lui nu mi s-au părut vreodată imbecili spălați pe creier.

În plus, și mă opresc aici, noi, cei care-avem o vârstă, am avut șansa noastră în lume. Ne-am dat măsura în bine și-n rău. Astăzi sunt alții în punctu-n care-am fost noi acum mai multe decenii. Să nu vedem în ei decât o umanitate decăzută de la standardele noastre - vai, câteodată conservator-naționaliste - mi se pare un lucru urât și trist. Șansa lor e acum, și ei nu vor trăi și nu vor gândi ca noi, deși poate ne vor duce viața și gândurile mai departe”, a scris pe Facebook Mircea Cărtărescu.

Filozoful Mihai Șora a relatat ieri pe Facebook povestea unei preotese dintr-o comună din Timiș despre care crede că, „dacă ar mai trăi, doamna preoteasă din Topolovăț ar avea, astăzi, internet, telefon mobil, tabletă și cont pe facebook”.

„Pe la începutul anului 1920, o frumoasă și distinsă doamnă obișnuia să traverseze satul Izvin din județul Timiș:

cu au-to-mo-bi-lul.

Doamna era soția preotului din comuna vecină, Topolovăț, și mergea zilnic la Timișoara unde, preț de o oră, își sorbea cafeaua la masa unei terase de pe corso. După care se întorcea acasă, răscolind praful din satul copilăriei mele și sufletele bravilor cetățeni ieșiți la poartă să privească filmul cotidian care li se derula, cu precizie de ceasornic, prin fața ochilor. Fiecare dintre spectatori aplica filmului propriul scenariu colorat de admirație, invidie, resemnare, dezgust, respect. Doamna nu a avut niciodată vreun accident de mașină (este drept că, pe ruta Topolovăț–Timișoara, nu era o circulație frenetică), dar contestatarii ei cei mai vocali îi lipeau în cazier uciderea cu sânge rece a câtorva zeci de găini. De altfel, multă vreme șoferilor li s-a spus „asasinii de găini“, – și nu doar în comuna Izvin din județul Timiș.

În zilele noastre, urmașii izvinenților au mașini parcate în fața casei, găini în bătătură și gânduri mai pașnice despre cei care se încumetă să urce la volanul unui automobil. Valul modernizării a trecut și prin satul lor; nu mai ies în drum de fiecare dată când apare la orizont o dihanie pe patru roți.

Dacă ar mai trăi, doamna preoteasă din Topolovăț ar avea, astăzi, internet, telefon mobil, tabletă și cont pe facebook. Și nu cred că ar fi cea mai idioată dintre utilizatori.

Vă doresc tuturor o sâmbătă branșată!

PS: Nu am avut niciodată carnet de șofer: nu din reflex tradiționalist, ci pentru că am fost toată viața biciclist și motociclist.”

Rectorul Universității Babeș - Bolyai, Ioan-Aurel Pop, a făcut joi declarații dure la adresa tinerilor, într-un discurs susținut în deschiderea primului Congres Național al Istoricilor Români, care are loc la Cluj-Napoca. Discursul integral al rectorului a fost publicat pe site-ul AmosNews.

Câteva fragmente ale discursului său au strârnit controverse pe rețelele de socializare.

„Rezultatul acestor demersuri insistente din ultima vreme este crearea de mecanisme umane, de roboți, de marionete ușor de manipulat, prin vot ori prin alte mijloace. Oamenii lipsiți de cultură generală și de orizont artistic, oamenii capabili să rezolve doar probleme limitate, oamenii care nu mai au capacitatea să compare și să ia decizii în cunoștință de cauză alcătuiesc generația „Google”, generația „Facebook”, generația „SMS” sau toate la un loc!”, se arată, printre altele, în articolul postat pe AmosNews sub semnătura rectorului Universității Babeș - Bolyai, Ioan-Aurel Pop.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp