Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de trei ani. De astăzi vă invităm să ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră, dar și să testați viitorul tehnologiei, implementăm conversația vocală direct în browser, apăsând pe butonul de microfon poți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cărtărescu, după afirmațiile rectorului Ioan-Aurel Pop: „Să vezi din tot miracolul lumii din ultimele decenii doar imbecilii de pe Facebook, înseamnă să iei un supărător produs secundar drept esența schimbărilor”

După ce rectorul Universității Babeș - Bolyai, Ioan-Aurel Pop, a făcut joi declarații dure la adresa tinerilor -„oamenii lipsiți de cultură generală și de orizont artistic alcătuiesc generația „Google”, generația „Facebook”, generația „SMS” sau toate la un loc” - scriitorul Mircea Cărtărescu și filozoful Mihai Șora au postat pe Facebook opinii despre cei ce folosesc intens aceste instrumente.

Mircea Cărtărescu se arată fascinat de lumea rețelelor de socializare, a motoarelor de căutare și a gadgeturilor electronice și spune că nu crede că există „o conspirație pentru idiotizarea tinerelor generații ca să fie manipulate mai ușor”, ci că doar că omul se schimbă, cum s-a mai schimbat de câteva ori în istorie.  În opinia lui, acum este șansa tinerilor „și ei nu vor trăi și nu vor gândi ca noi”.

Filozoful Mihai Șora a relatat pe Facebook povestea unei preotese dintr-o comună din Timiș despre care crede că, „dacă ar mai trăi, doamna preoteasă din Topolovăț ar avea, astăzi, internet, telefon mobil, tabletă și cont pe facebook”, adăugând „și nu cred că ar fi cea mai idioată dintre utilizatori”.

Iată postarea integrală a lui Mircea Cărtrescu: 

„Deși sunt departe de-a mai fi un om tânăr, am trecut și sper să trec și de-acum încolo cu mintea deschisă prin revoluția de paradigmă tehnologică și culturală prin care trecem toți. Departe de-a mă speria și irita, lumea rețelelor de socializare, a motoarelor de căutare, a marilor break-throughs științifice, a gadgeturilor electronice mă fascinează. Să vezi din tot miracolul lumii din ultimele decenii doar imbecilii de pe Facebook (care erau, slavă Domnului, destui și-n lumea cărții, a catedralelor și-a peșterilor și-or să fie tot atâția pe Proxima b, dac-o s-ajungem cândva acolo) înseamnă să iei un supărător produs secundar drept esența schimbărilor.

Îi înțeleg pe oamenii care-au trăit în utopia cărții (doar sunt unul dintre ei), le-nțeleg perplexitatea în fața tinerilor și-a unei lumi care nu mai seamănă cu cea de-acum două sau trei decenii, dar mie mi se pare că rareori a existat în lume atâta creativitate, atâta risipă de geniu științific, tehnologic și artistic ca astăzi. Nu cred că e bine să vedem doar pericolele noului fel de realitate (și post-realitate) în care trăim fără să înțelegem și speranțele de neimaginat altădată pe care ni le aduce.

Personal, nu cred că există o conspirație pentru idiotizarea tinerelor generații ca să fie manipulate mai ușor. Cred doar că omul se schimbă, cum s-a mai schimbat de câteva ori în istorie. Tinerii nu mai citesc la fel de mult ca părinții lor, poate, dar navighează în alte medii cu o dexteritate pentru mine uimitoare și inimitabilă. Puștiul meu scrie pe claviatură de trei ori mai repede ca mine, computerele n-au secrete pentru el, umblă pe skype, pe what’s up, pe you tube și pe alte chestii de zici că plutește și vă jur că nici el, nici colegii lui nu mi s-au părut vreodată imbecili spălați pe creier.

În plus, și mă opresc aici, noi, cei care-avem o vârstă, am avut șansa noastră în lume. Ne-am dat măsura în bine și-n rău. Astăzi sunt alții în punctu-n care-am fost noi acum mai multe decenii. Să nu vedem în ei decât o umanitate decăzută de la standardele noastre - vai, câteodată conservator-naționaliste - mi se pare un lucru urât și trist. Șansa lor e acum, și ei nu vor trăi și nu vor gândi ca noi, deși poate ne vor duce viața și gândurile mai departe”, a scris pe Facebook Mircea Cărtărescu.

Filozoful Mihai Șora a relatat ieri pe Facebook povestea unei preotese dintr-o comună din Timiș despre care crede că, „dacă ar mai trăi, doamna preoteasă din Topolovăț ar avea, astăzi, internet, telefon mobil, tabletă și cont pe facebook”.

„Pe la începutul anului 1920, o frumoasă și distinsă doamnă obișnuia să traverseze satul Izvin din județul Timiș:

cu au-to-mo-bi-lul.

Doamna era soția preotului din comuna vecină, Topolovăț, și mergea zilnic la Timișoara unde, preț de o oră, își sorbea cafeaua la masa unei terase de pe corso. După care se întorcea acasă, răscolind praful din satul copilăriei mele și sufletele bravilor cetățeni ieșiți la poartă să privească filmul cotidian care li se derula, cu precizie de ceasornic, prin fața ochilor. Fiecare dintre spectatori aplica filmului propriul scenariu colorat de admirație, invidie, resemnare, dezgust, respect. Doamna nu a avut niciodată vreun accident de mașină (este drept că, pe ruta Topolovăț–Timișoara, nu era o circulație frenetică), dar contestatarii ei cei mai vocali îi lipeau în cazier uciderea cu sânge rece a câtorva zeci de găini. De altfel, multă vreme șoferilor li s-a spus „asasinii de găini“, – și nu doar în comuna Izvin din județul Timiș.

În zilele noastre, urmașii izvinenților au mașini parcate în fața casei, găini în bătătură și gânduri mai pașnice despre cei care se încumetă să urce la volanul unui automobil. Valul modernizării a trecut și prin satul lor; nu mai ies în drum de fiecare dată când apare la orizont o dihanie pe patru roți.

Dacă ar mai trăi, doamna preoteasă din Topolovăț ar avea, astăzi, internet, telefon mobil, tabletă și cont pe facebook. Și nu cred că ar fi cea mai idioată dintre utilizatori.

Vă doresc tuturor o sâmbătă branșată!

PS: Nu am avut niciodată carnet de șofer: nu din reflex tradiționalist, ci pentru că am fost toată viața biciclist și motociclist.”

Rectorul Universității Babeș - Bolyai, Ioan-Aurel Pop, a făcut joi declarații dure la adresa tinerilor, într-un discurs susținut în deschiderea primului Congres Național al Istoricilor Români, care are loc la Cluj-Napoca. Discursul integral al rectorului a fost publicat pe site-ul AmosNews.

Câteva fragmente ale discursului său au strârnit controverse pe rețelele de socializare.

„Rezultatul acestor demersuri insistente din ultima vreme este crearea de mecanisme umane, de roboți, de marionete ușor de manipulat, prin vot ori prin alte mijloace. Oamenii lipsiți de cultură generală și de orizont artistic, oamenii capabili să rezolve doar probleme limitate, oamenii care nu mai au capacitatea să compare și să ia decizii în cunoștință de cauză alcătuiesc generația „Google”, generația „Facebook”, generația „SMS” sau toate la un loc!”, se arată, printre altele, în articolul postat pe AmosNews sub semnătura rectorului Universității Babeș - Bolyai, Ioan-Aurel Pop.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu am dorit mereu sa stiu cine sunt, acum vad ca polemica istorica este intr-un ring fara spectatori , cand voi sti vreodata, de unde am plecat si unde am ajuns, ca voi istoricii ma-ti debusolat de tot.
    • Like 0
  • Oare de ce oameni inteligenţi ,oameni de cultură răstălmăcesc cu reacredinţă spusele istoricului ? E vreo legătură cu opra sa ? Cu atitudinea sa naţională ( nomina odiosa ) ?
    • Like 0
  • Se poate raspunde - sa tragi concluzii despre opinia unui invatat, citind niste ciorne ale unui ascultator, luate in timpul unei conferinte poate sa duca la concluzii cel putin la fel de usturatoare despre cel care actioneaza astfel. Afimratiile reale ale dlui Pop erau cu totul in alta directie, si se puteau citi o zi mai tarziu.

    Cat despre minunile internetului - a semnala si pericolele, este dovada de maturitate si nu de inapoiere. In Germania parintii sunt invitati la scoala la prelegeri tinute de psihologi specilizati in riscurile internetului, si primesc indicatii cum pot supraveghea interactionea copiilor cu aceasta unealta gigantica, pentru ca sa o poata folosi spre binele lor - si evitand unele posibile dependente care fac deja obiect de studiu, evident din cauza frecventei lor. Deci sa terminam cu ipocrizia care vrea sa imparta oamenii in entuziasti ai internetului (destepti) si constienti utilizatori (dubiosi, caci critici).
    • Like 0
  • check icon
    „... înseamnă să iei un supărător produs secundar drept esența schimbărilor”
    Foarte frumos spus ... ce ne facem însă cu persoanele (nu numai tineri) care iau acest „supărător produs secundar” chiar „drept esența schimbărilor”?
    Cred că este clar că nu se vorbește despre toți tinerii (a propos, între ce vârste sunt oamenii considerați tineri?) ci despre cei convinși că FB reprezintă esența și se comportă ca atare!
    Cât despre formele de plagiat involuntar sau nu, ele au fost posibile sub diverse forme întotdeauna, nu sunt o invenție modernă: problema este nu existența lor, ci procentul pe care-l reprezintă în întreg!
    Consider că semnalul de alarmă tras de domnul Pop este binevenit dar tardiv.
    • Like 1
  • hai sa pune degetul pe rana. cati vorbiti din cunoasterea realitatii? cati ati avut ocazia sa vedeti de ce sunt capabili absolventii de bac si facultati, apoi cu masterate si tot felul de grade si etichete imposibil de tinut minte? cineva zice pe aici de americanii care nu stiau sa extraga o radacina dintr-un numar(nu din pamant). nu cunosc americanii asa de bine, dar am intalnit ingineri masteranzi romani care nu stiau. si nu numai. rusinos este putin spus. e catastrofal. si nu realizam inca ce ne asteapta. noroc ca multi suntem in varsta si nu vom mai apuca noul ev mediu care a inceput sa se desfasoare.
    • Like 1
  • Scopul întâlnirii istoricilor a fost altă îngrijorare. Dintre toate ţările de pe-aici, RO e singura care-şi ia la mişto intelectual valorile naţionale. În postromânism, ne pomenim mereu cu câte o mica ciupeala te miri unde si nu stii daca e întâmplare sau nu. Mici exemple. Pt Centenarul Marii Uniri 2018 avem o groapa permanenta la intrarea spre Sanctuar: http://www.panoramio.com/photo/110337849 http://vimeo.com/95670297
    Iar pt cronicarul Neculce, străinul în Wikipedia, gaseste NUMAI la noi o rubrica originala, naţionalitate, din care rezultă din steag că nu era român: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Neculce
    http://adevarul.ro/news/societate/nationalitate-cetatenie-1_572380075ab6550cb873b00d/index.html
    • Like 0
  • Scopul întâlnirii istoricilor a fost altă îngrijorare. Dintre toate ţările de pe-aici, RO e singura care-şi ia la mişto intelectual valorile naţionale. În postromânism, ne pomenim mereu cu câte o mica ciupeala te miri unde si nu stii daca e întâmplare sau nu. Mici exemple. Pt Centenarul Marii Uniri 2018 avem o groapa permanenta la intrarea spre Sanctuar: http://www.panoramio.com/photo/110337849 http://vimeo.com/95670297
    Iar pt cronicarul Neculce, străinul în Wikipedia, gaseste NUMAI la noi o rubrica originala, naţionalitate, din care rezultă din steag că nu era român: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Neculce
    http://adevarul.ro/news/societate/nationalitate-cetatenie-1_572380075ab6550cb873b00d/index.html

    În postromânism, ne pomenim mereu cu câte o mica ciupeala te miri unde si nu stii daca e întâmplare sau nu. Mici exemple. Pt Centenarul Marii Uniri 2018 avem o groapa permanenta la intrarea spre Sanctuar: http://www.panoramio.com/photo/110337849 http://vimeo.com/95670297
    Iar pt cronicarul Neculce, străinul în Wikipedia, gaseste NUMAI la noi o rubrica originala, naţionalitate, din care rezultă din steag că nu era român: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Neculce
    http://adevarul.ro/news/societate/nationalitate-cetatenie-1_572380075ab6550cb873b00d/index.html
    • Like 1
    • @ Camelian Propinatiu
      check icon
      Ultimii 25 de ani, ca reacție la perioada anterioară, au scos la iveală un foarte insistent „snobim cultural”, în care mulți români stabiliți peste hotare, iar unii locuind aici, consideră că a face pe deșteptul și a ironiza cultura națională „dă bine” în ochii occidentalilor. Din păcate pt ei, nu este suficient să imiți inteligența, trebuie – de regulă – chiar să o ai dacă vrei să propui ceva viabil. Tragedia României ultimului sfert de secol este tocmai aceea că a avut sus, prea sus, prea mulți falsificatori de valoare și prea multe valori falsificate, situație în care falsele doctorate sunt doar o parte, poate nici cea mai importantă, a situațiunii.
      • Like 1
    • @ Camelian Propinatiu
      Camelian Propinatu @ In mod evident, denaturarea enuntului dlui Pop a fost generata tocmai de imposibilitatea de a raspunde criticilor sale pertinente, pe care le mentionati.
      • Like 0
  • Poveste adevarata:

    In urma cu multi ani, o persoana foarte apropiata mie, inginer constructor, lucra pe un santier de constructii in Iran.
    Intr-o zi, trebuia, impreuna cu alti colegi constructori, iranieni care studiasera la universitati din SUA, sa calculeze niste elemnte de structura. In timpul lucrului, calculatorul stiintific s-a defectat.
    Singurul care a putut continua calculele a fost inginerul roman.
    I-a invatat, printre altele, sa calculeze tangenta. Nimeni nu stia fara calculator.

    Nu cred ca rectorul Universității Babeș - Bolyai, Ioan-Aurel Pop, s-a referit la tot ce incearca toti ceilalti sa-i puna in carca, din diferite motive, numai corecte nu.

    Sunt sigur ca s-a referit la faptul ca nu exista cunoastere si progres fara elementele de baza. Iar acestea nu se invata doar cu Google, Facebook, SMS. Nu te poti baza doar pe Google, Facebook, SMS.

    Cat despre Dl. Cartarescu, ...
    • Like 3
  • Poveste adevarata:

    In urma cu multi ani, o persoana foarte apropiata mie, inginer constructor, lucra pe un santier de constructii in Iran.
    Intr-o zi, trebuia, impreuna cu alti colegi constructori, iranieni care studiasera la universitati din SUA, sa calculeze niste elemnte de structura. In timpul lucrului, calculatorul stiintific s-a defectat.
    Singurul care a putut continua calculele a fost inginerul roman.
    I-a invatat, printre altele, sa calculeze tangenta. Nimeni nu stia fara calculator.

    Nu cred ca rectorul Universității Babeș - Bolyai, Ioan-Aurel Pop, s-a referit la tot ce incearca toti ceilalti sa-i puna in carca, din diferite motive, numai corecte nu.

    Sunt sigur ca s-a referit la faptul ca nu exista cunoastere si progres fara elementele de baza. Iar acestea nu se invata doar cu Google, Facebook, SMS. Nu te poti baza doar pe Google, Facebook, SMS.

    Cat despre Dl. Cartarescu, ...
    • Like 2
    • @ Gabriel GHEORGHIU
      La comentariul meu de pe Facebook referitor la acest articol, cineva mi-a replicat:
      "De parca nu puteau cauta pe internet formula pentru calculul tangentei..."

      Mai jos, redau raspunsul meu de acolo, insotit si de o corectura (pot fi gasite si la articolul publicat pe Facebook):
      "Era pe vremea lu Ceausescu cand specialisti romani (muncitori, maistri, tehnicieni, ingineri) construiau in strainatate rafinarii, baraje, cartiere intregi de locuinte, ..., doar cu ceeace invatau la scolile , liceele, scolile profesionale si facultatile din Romania. Fara Google, Facebook, SMS. Si daca ar fi cautat si gasit pe Internet (desi aceste fapte se intamplau inainte de 1989 si chiar inainte de 1983), acolo ar fi ajuns informatia doar daca cineva care ar fi invatat intai la scoala, ar fi pus-o. Internetul este un instrument de lucru, tehnologie. Nu tine loc de cunostinte. Si ca orice instrument, trebuie sa stii sa-l folosesti. Altfel, nu te ajuta la nimic. Sper din toata inima ca nu credeti ca Internetul "naste" idei, informatii, ...!"

      "Trebuie sa fac o corectura: nu era vorba de calculul tangentei. Era vorba de o "banala", pentru unii, extragere de radical. Si inca ceva, persoana respectiva nu numai ca imi este foarte apropiata dar imi este si foarte draga. Si am invatat multe de la ea. Printre altele, si sa gandesc. Ii multumesc! (Iata ca folosesc Internetul, Facebook-ul in acest caz, ca instrument, nu doar pentru a jigni, denigra, injura, persifla, asa cum fac multi, ci doar pentru un simplu multumesc, asa cum fac multi!)"
      • Like 4
    • @ Gabriel GHEORGHIU
      check icon
      Ah, ce mult ne plac poveștile astea din anii ’70 și ’80, cu români care dau lecții altora, au IQ-ul foarte ridicat (nu stăm chiar rău, dar nici în top nu suntem...), îi învățăm știință și tehnică pe ruși și pe americani. Poveștile astea, fabricate în atelierele de propagandă ale Partidului Comunist Român și ale Securității au îmbătat cel puțin o generație și văd că o îmbată și pe de a doua. Am fost „proto-croniști”, ce mai, lumea s-ar fi prăbușit fără noi. Vă dați seama, sper, că sunt povești de adormit vigilența la rău și la bine, droguri anti-inovație și anti-inteligență. Sper...
      • Like 2
  • Poveste adevarata:

    In urma cu multi ani, o persoana foarte apropiata mie, inginer constructor, lucra pe un santier de constructii in Iran.
    Intr-o zi, trebuia, impreuna cu alti colegi constructori, iranieni care studiasera la universitati din SUA, sa calculeze niste elemnte de structura. In timpul lucrului, calculatorul stiintific s-a defectat.
    Singurul care a putut continua calculele a fost inginerul roman.
    I-a invatat, printre altele, sa calculeze tangenta. Nimeni nu stia fara calculator.

    Nu cred ca rectorul Universității Babeș - Bolyai, Ioan-Aurel Pop, s-a referit la tot ce incearca toti ceilalti sa-i puna in carca, din diferite motive, numai corecte nu.

    Sunt sigur ca s-a referit la faptul ca nu exista cunoastere si progres fara elementele de baza. Iar acestea nu se invata doar cu Google, Facebook, SMS. Nu te poti baza doar pe Google, Facebook, SMS.

    Cat despre Dl. Cartarescu, ...
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Speranța Farcă

„Părinții sunt foarte angoasați, aud peste tot că copilul lui cutare face așa, copilul lui cutare face așa. Și se gândesc că ei nu oferă același start copilului lor, care va intra în competiție cu acei copii care au făcut toate acele cursuri. Gândim educația și viața ca pe o competiție”, spune Speranța Farca.

Citește mai mult

Șezlonguri în apă la Marea Neagră

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Citește mai mult

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult