Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Facebook - bufetul vanității noastre

Mâncare Facebook

Foto: Guliver Getty Images

La început, Facebook-ul a venit proaspăt, ca orice noutate. Lucram la o revistă de lifestyle și tocmai descoperisem platforma perfectă de a fi la curent cu tot ce ținea de zona de celebrity & fashion. Scroll down și prin fața ochilor curgeau neîntrerupt imagini, noutăți, anunțuri. Simpla mișcare a unei rotițe te punea față în față cu lumea întreagă, aflai oarecum în timp real diverse lucruri, erai informat, conectat, în legătură.

În timp am ajuns să privesc cu oarecare suspiciune toată povestea cu internetul, rețelele sociale și puterea digitalului, cu riscul de a părea învechită, neracordată la noile vremuri. Dreptul la exprimare născuse forme mutilate de expresie și crease o zonă neîngrădită și nereglementată în care fiecare spune ce vrea, când vrea, expunându-și ca într-un act de goliciune hidoasă, nemulțumirile, furiile, frustrările, vanitățile, nevoia de atenție, de validare.

Cei mai mulți dintre noi sunt pervertiți, puțini au scăpat, dacă au scăpat. Cerem atenție cu fiecare poză postată, cu fiecare comment, share sau opinie exprimată pe conturile de socializare. Alegem cu grijă imaginile pe care le publicăm, decupăm din existența noastră acele felii mici și subțiri ce ne convin, edităm fotografiile, căutăm cuvintele, știm exact pentru cine scriem și cine vrem să ne invidieze, să ne vadă fericiți, bine mersi, pe culmile gloriei. Un branding personal ridicat, tot mai des, la rang de religie.

Dacă vanitatea, indiferent de forma ei de manifestare, ar fi păstrat un dozaj sănătos de bună-cuviință, toate păcatele ne-ar fi fost iertate. În fond, e omenește să vrei să fii admirat, să te lauzi, să-ți arăți lumii reușitele. Nimic greșit. Problema e exagerarea, slava deșartă și manifestarea ostentativă, grosieră și grosolană a unor aspecte din viața noastră care nici măcar nu ne cresc cota de popularitate ori valoarea. Decât în capul nostru.

Check-in-urile în locuri pe care fiecare dintre noi le evaluează, în funcție de radarul propriu, ca fiind „deosebite“, fotografiile de dimineață în care vedem un cappuccino aburind în cafeneaua X sau o cafea flambată pe terasa Y, platourile cu mâncare (și nu mă refer la cele home made, care ar dezvălui măiestrie gastronomică, ci platourile din restaurante extravagante, indiciu clar al statutului social și al valorii celui ce are parte de acest răsfăț culinar) – toate sunt menite să ne convingă că subiectul, un mic burghez (gentilom?) este în deplasare și își permite zilnic tot soiul de extravaganțe.

Repet, problema nu e etalarea aproape ca la Remi a acestor merite, posibilități și avantaje. E perfect uman să ne bucurăm și să dorim admirația celor din jur. Suntem oameni, suntem imperfecți, dar și această imperfecțiune, pentru a nu deranja, are nevoie de reglaje fine și calibrări corecte.

Uneori, utilizarea neinspirată a internetului de către adulți poate da naștere unor prejudecăți atunci când vine vorba de copiii noștri. Ne e teamă de relația lor cu tehnologia, dar ne informăm mult prea puțin din acest punct de vedere. Câți dintre noi știu, de pildă, că educația din România a devenit, în ultimii ani, mult mai proaspătă prin efortul unor edituri sau companii specializate în educație de a oferi copiilor instrumente de studiu care să apropie școala de ei și să le încurajeze plăcerea de a ști, de a descoperi, de a citi și de a explora? De la manuale digitale, platforme online de învățare sau CD-uri educaționale, cursuri pentru profesori, seminarii, workshop-uri și alte asemenea demersuri, sistemul de învățământ (cel puțin la nivel de inițiative private) dorește să se sincronizeze cu vremurile, cu tendințele la nivel global și cu dorințele unor copii pasionați de tehnologie.

Online-ul e ca o pădure în care găsim și ciuperci mici, roșii, otrăvitoare, dar și fructe mici, dulci, sănătoase. Online-ul trebuie deslușit, descifrat, descoperit, întocmai cum descoperi orice mediu nou. Online-ul nu este exclusiv despre vanitate și orgolii, derapaje și uitare de sine. Online-ul are astăzi avantaje clare, mai ales în ce privește zona de educație. Astăzi, învățarea nu se mai poate face exclusiv cu ochii la tablă și creionul în mână, ci e nevoie de instrumente de studiu noi, proaspete, perfect adaptate noilor generații de elevi.

Așadar, prezentul e digital, iar viitorul s-ar putea să fie de-a dreptul SF. De aceea, n-ar fi rău să deprindem în primul rând noi, adulții, arta de a gestiona tehnologia, de a ne purta și comporta în mediul online, iar apoi să-i învățăm și pe copiii noștri că o pot transforma într-un aliat pentru educație, dozând și alegând conștient.

Și-n vreme ce mulți dintre noi folosesc online-ul ca pe un catwalk pe care defilează țanțoș pentru alții, generațiile viitoare găsesc aici resurse utile pentru a se descoperi pe ei înșiși, pentru ei înșiși.

Copiii noștri s-ar putea să înțeleagă tehnologia mai bine decât noi. Copiii noștri ar putea să se înțeleagă mai bine pe ei înșiși. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu prea pot fi de acord cu aceasta, sa-i spunem,pudoare.Eu am fost profesoara si am in lista de prieteni fosti elevi care si expun o parte din viata personala ca "izmenele pe sarma "si mie imi place pentru ca asa mai aflu si eu cate ceva despre ei iar postarea sau distribuirea acelor citate imi slujeste "orgoliului meu didactic".
    • Like 0
  • Autoarea articolului a punctat bine faptul că Facebook-ul a devenit pentru marea majoritate a oamenilor un fel de instrument de branding personal, cu ajutorul căruia prezentăm atât prietenilor cât și străinilor experiențele și calitățile noastre din sfera personală precum și din cea profesională.

    În timp ce unele persoane preferă să transmită aceste lucruri într-o manieră formală, respectivul profil de Facebook căpătând astfel aspectul unui CV lipsit de imperfecțiuni dar și de spontaneitate, altele vor din tot dinadinsul să ne țină la curent cu fiecare prăjitură consumată sau cu fiecare gând trecut prin minte, care de obicei nu a fost procesat îndeajuns de mult înainte de a fi transmis lumii.

    Specificul informațiilor transmise depinde, în mare măsură, de personalitatea omului în cauză, Facebook-ul rămânând până la urmă doar un instrument pentru manifestarea publică a unor impulsuri deja existente în ființa noastră.

    Pe scurt, atât copiii cât și adulții care vor utiliza platforma Facebook își vor prezenta întocmai elementele intrinseci ale propriei personalități, iar cel care va studia aceste mesaje va putea descifra o parte din caracteristicile individului respectiv, de la preferințele sale culinare până la orientarea sa politică, iar eventual chiar și înclinațiile sale artistice, morale ori religioase.

    Conținutul online plin de kitsch al unora dintre utilizatorii Facebook reprezintă, în mare măsură, doar o extensie a unui comportament și a unui caracter deja format și probabil la fel de aparent și în spațiul "real", non-virtual. Din nou, referitor la copii, nu ar trebui să ne mire faptul că unii dintre ei își vor expune într-o manieră timidă preferințele literare, muzicale, cinematografice sau chiar politice care au fost cultivate într-o perioadă mai lungă de timp și trecute prin filtrul gândirii, în timp ce alții se vor limita la exprimarea unor banalități asociate superficialității sau poate ignoranței, ori la expunerea voluntară sau involuntară a unui anumit statut social. Aceștia toți reprezintă, în ultimă instanță, adulții zilei de mâine.
    • Like 0
  • https://www.youtube.com/watch?v=QDydKwmrHFo :))
    • Like 0
  • Despre ce este vorba in acest delir? Iar stam pe wc si ne scremem texte?
    • Like 1
  • check icon
    Nu am nimic de spus, așa cum nu a avut nici autorul umpluturii de mai sus: pierdere de timp, a propos de ce găsești pe on-line!
    • Like 2
    • @
      check icon
      Ati spus un mare si adevãrat "nimic" ! Mi-a plãcut. Bravo!
      • Like 0
    • @
      check icon
      Nu a fost ușor, dar nu mi-am permis să ies din spiritul și valoarea textului căruia și dacă-i elimini cuvintele în romgleză tot nu-i mai rămâne NIMIC!
      • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Speranța Farcă

„Părinții sunt foarte angoasați, aud peste tot că copilul lui cutare face așa, copilul lui cutare face așa. Și se gândesc că ei nu oferă același start copilului lor, care va intra în competiție cu acei copii care au făcut toate acele cursuri. Gândim educația și viața ca pe o competiție”, spune Speranța Farca.

Citește mai mult

Șezlonguri în apă la Marea Neagră

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Citește mai mult

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult