Ciprian este unul dintre „meseriașii” României, oameni talentați și muncitori, cu mâini de aur și minte brici. Împreună cu Silva, Republica vă invită în aceste săptămâni să-i descoperiți pe „Făuritorii de Craft”.
O masă din lemn masiv care păstrează ceva din imperfecțiunile copacului, precum o crăpătură sau o fâșie de o nuanță diferită, aduce ceva în plus în casa în care își găsește locul. Este o prezență caldă care îmbogățește cu propria poveste fundalul pe care se desfășoară povestea unui familii. Își păstrează valoarea în timp și îmbătrânește cu grație, crede Ciprian Manda, de profesie arhitect și designer. În urmă cu câțiva ani, când își decora apartamentul, a vrut să-și comande mobilă din lemn masiv. Nu a găsit ceea ce-și dorea, așa că a început să caute bucăți mari de lemn și să le lucreze singur.
„Am vrut să se citească lemnul în deplinătatea sa”
„Ideea este că foarte multe dintre ateliere erau orientate înspre producția de pal și mobilier standard, iar lucrul cu lemn masiv era ceva complet atipic și departe de ce știau ei să facă. Nici acum nu sunt mari îmbunătățiri. Am vrut să fac niște mobilier din bucăți mari de lemn, pentru că am vrut să se citească lemnul în deplinătatea sa. Iarăși un lucru pe care l-am văzut în mobilier la noi: unde sunt diferențele de culoare, diferențe de nuanțe, de obicei se taie și rezultă chestii incolor, inodore”, explică el.
În opinia lui Ciprian Manda, mare parte din bogăția materialului folosit constă în istoria copacului în sine, așa cum este spusă de crăpături, noduri și diferențele de nuanțe. Dacă le consideri imperfecțiuni și le elimini o să primești mult mai puțin decât ar fi avut lemnul să îți ofere.
Primele piese de mobilier pe care le-a făcut au fost din stejar crescut pe un sol bogat în minereu de fier. Pământul din care și-a tras copacul seva și-a lăsat amprenta asupra culorii sale, care a devenit mai închisă decât cea a unui stejar obișnuit.
La început, a experimentat foarte mult, iar tot ce a considerat reușit a fotografiat. În timp, tehnica i s-a îmbunătățit, fotografiile pieselor s-au transformat într-un catalog, numărul uneltelor și utilajelor a crescut, iar Ciprian Manda și-a deschis un atelier.
Fiecare masă, birou, dulap, scaun, comodă, canapea, pat pe care îl creează și îl realizează împreună cu ucenicii lui este proiectat și realizat pentru a se integra perfect în lumea celui care îl comandă. Toate bucățile de lemn sunt alese și pregătite cu grijă pentru acest scop. „Natura lucrărilor nu permite o viteză foarte mare, e o chestiune de atenție.
În funcție de designul aprobat de client, facem un proiect preliminar și cu acest proiect mergem la un depozit de materiale și alegem fiecare scândură ca să se potrivească într-un anumit loc. Pentru că, de obicei, noi încercăm să facem cât mai puține îmbinări, cât mai puține scânduri. Practic trebuie să alegi din fiecare scândură și doar procesul ăsta durează. După aceea, materialului brut, neprelucrat, i se face prima îndreptare, prima calibrare și e lăsat să stea, pentru că după această etapă, el se mai deformează un pic”, povestește el. Iar aclimatizarea materialului durează minimum două săptămâni.
Lemn de foc, transformat în taburet
Câteodată se mai întâmplă și altfel: Ciprian Manda găsește o bucată de lemn care îl inspiră să creeze o anumită piesă de mobilier. „În cazul acesta a fost ceva excepțional, am găsit la un depozit o scândură de 90 de cm lățime și am putut să fac un blat de masă dintr-o singură bucată de scândură. Așa ceva se poate mai rar și cred că e cel mai spectaculos lucru. Am încercat să păstrez ceea ce era prezent și să îl fac să aducă plusvaloare blatului finit. Atunci am accentuat această fisură naturală a lemnului, punându-i câteva pene din lemn de Wenge”, explică el.
Cea mai mare parte a lemnului pe care îl folosește provine din depozite specializate, însă, câteodată, Ciprian Manda „salvează” de la foc bucăți care i se par valoroase.
Astfel, un trunchi de copac ce urma să fie pus pe foc avea să devină un taburet, cu roți industriale. Iar în atelierul său, două bucăți de lemn de nuc salvate de la țară, înainte să fie puse în sobă, își așteaptă rândul pentru a se transforma într-o masă. „Pe cât se poate mai încercăm să salvăm de la lemn de foc nucul românesc, pentru că de obicei cam asta e soarta lui, deși e copac protejat, e tăiat pentru lemn de foc”, spune Ciprian Manda.
Cea mai mare lucrare pe care a avut-o a fost o masă mare, cu diametru de șase metri, comandată pentru un eveniment. În timpul lucrărilor, aceasta a ocupat toată lățimea atelierului. „Am folosit 3,8 metri cubi de pin nordic, a ieșit o masă de o tonă și ceva. I-am prelucrat suprafața să iasă cu o textură ușor vălurită, iar senzația tactilă îmbogățea experiența masivității”, arată artistul. În atelierul său, se află un dulap care are drept sursă de inspirație un copac, pe care l-a făcut pentru o expoziție. „ Am încercat să recreez un copac stilizat cu tot felul de scorburi, recreate dispuse asimetric - deschideri de uși de sertare, de găuri”, explică acesta.
Fiecare craft are făuritorul său. În această vară, cei care au vrut să vadă cum arată acasă la Ciprian Manda au aflat povestea lui și a meșteșugului său în turul ghidat oferit de Silva, din seria Făuritorii de Craft. Gazda acestui tur a fost Cristian Cismaru, fondator al Asociației My Transylvania, iar alături de el s-a aflat chef Alex Dumitru, care a pregătit un meniu inspirat din universul creației lui Ciprian Manda.
În străinătate, există o cultură a prelucrării lemnului masiv, dar și o piață matura pentru acest tip de obiecte de mobilier. În România, aceasta de abia se formează. Ciprian Manda și-a luat alături de el doi ucenici, care au deprins arta prelucrării lemnului masiv. Unul dintre ei este Andrei, absolvent de arhitectură, care lucrează deja de 2 ani în atelier. Cel de-al doilea, Darius, un tânăr de 26 de ani, care, deși a absolvit o facultate de Chimie și una de Economie, a decis să își urmeze pasiunea pentru obiecte de mobilier.
Clienții lui Ciprian Manda sunt oameni care caută acel amestec rezultat din frumusețea naturală a lemnului și inspirația artistului. Acesta speră ca ei să devină din ce în ce mai mulți. „E o investiție destul de importantă și trebuie făcută cu grijă, foarte mulți aleg să achiziționeze ceva ieftin și după aceea să îl schimbe. Lemnul, materialul natural, materiale mai de calitate pot contribui la o creștere a calității vieții pentru că au o complexitate intrinsecă”, crede el.
Poveștile făuritorilor de craft continuă în săptămânile următoare. Următoarea călătorie - la chef Alex Dumitru, în bucătăria restaurantului său. Vom surprinde apoi momente unice în studio-ul foto Allkimik și ne vom opri pe ritm, în studioul trupei The Mono Jacks.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.