Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Festivalul de la Cannes. Lungmetrajul Câini, al regizorului Bogdan Mirică, a obținut Premiul criticii - FIPRESCI

Câini/ Dogs, primul lungmetraj al regizorului Bogdan Mirică, a obținut sâmbătă seara Premiul criticii — FIPRESCI pentru secțiunea Un Certain Regard, la cea de-a 69-a ediție a Festivalului de la Cannes. „Toni Erdmann”, de Maren Ade, o coproducție românească, a primit premiul FIPRESCI al competiției oficiale de la Cannes, potrivit variety.com.

„Aflat la intersecția dintre Blood Simple al fraților Coen și Once Upon a Time in Anatolia, care a făcut senzație la Cannes, debutul lui Mirică aparține unei tradiții de thrillere cinice, aproape nihilistice, în care un motiv relativ mărunt poate lăsa o duzină de morți în bălți de sânge”, notează criticul Peter Debruge de la „Variety”.

Acesta compară scena de început a filmului cu cea din Blue Velvet, al lui David Lynch, devenită celebră.

Acțiunea este plasată în apropierea graniței cu Ucraina. Roman, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Roman devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer.

Filmul va fi distribuit în cinematografele din România de Transilvania Film.

Filmul „Toni Erdmann” al regizoarei Maren Ade, o coproducție românească, a primit premiul FIPRESCI al competiției oficiale de la Cannes. Pelicula arată cum un tată încearcă să îşi ajute fiica obsedată de muncă să găsească un sens în viaţă. Tatăl inventează un personaj alter ego, „Toni Erdman”, și se mută în București. Pelicula este favorită în cursa pentru Palme d'Or. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Casa dintre blocuri / sursa foto: Mystage.ro

Afrim este regizorul care a înțeles ceva esențial despre cum funcționează psihicul uman: că ceea ce ne marchează profund nu sunt doar evenimentele mari, spectaculoase, catastrofice, deși acestea își fac din plin loc pe scenele lui. Ceea ce ne marchează sunt gesturile mărunte, repetitive, tăcerile prea lungi la masa de seară, privirea unui părinte care nu reacționează, melodia care se aude mereu din camera de alături.

Citește mai mult