Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Festivalul de la Cannes. Lungmetrajul Câini, al regizorului Bogdan Mirică, a obținut Premiul criticii - FIPRESCI

Câini/ Dogs, primul lungmetraj al regizorului Bogdan Mirică, a obținut sâmbătă seara Premiul criticii — FIPRESCI pentru secțiunea Un Certain Regard, la cea de-a 69-a ediție a Festivalului de la Cannes. „Toni Erdmann”, de Maren Ade, o coproducție românească, a primit premiul FIPRESCI al competiției oficiale de la Cannes, potrivit variety.com.

„Aflat la intersecția dintre Blood Simple al fraților Coen și Once Upon a Time in Anatolia, care a făcut senzație la Cannes, debutul lui Mirică aparține unei tradiții de thrillere cinice, aproape nihilistice, în care un motiv relativ mărunt poate lăsa o duzină de morți în bălți de sânge”, notează criticul Peter Debruge de la „Variety”.

Acesta compară scena de început a filmului cu cea din Blue Velvet, al lui David Lynch, devenită celebră.

Acțiunea este plasată în apropierea graniței cu Ucraina. Roman, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Roman devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer.

Filmul va fi distribuit în cinematografele din România de Transilvania Film.

Filmul „Toni Erdmann” al regizoarei Maren Ade, o coproducție românească, a primit premiul FIPRESCI al competiției oficiale de la Cannes. Pelicula arată cum un tată încearcă să îşi ajute fiica obsedată de muncă să găsească un sens în viaţă. Tatăl inventează un personaj alter ego, „Toni Erdman”, și se mută în București. Pelicula este favorită în cursa pentru Palme d'Or. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult