Sari la continut
Republica
Comunicare

Fiecare gest pe care-l faci pe internet lasă o amprentă de carbon (digital). Topul acțiunilor pe care românii își propun să le facă pentru a fi mai prietenoși cu mediul

Ecodigital

Cei cu republica asta?” N-am scris greșit „ce-i” și nici „Republica” cu R mic pentru că nu am apăsat tasta caps. Acesta este unul din comentariile lăsate de un user pe Facebook, la un articol despre sustenabilitatea digitală. 

Un alt utilizator a plasat sub mai multe postări un anunț- „Cod de reducere, prima luna gratuita: xxxxxxxx”. Altul a postat mesaje în dreptul unor creații vizuale cu exemple de offsetting al amprentei de dioxid de carbon în mediul digital.

Apreciem utilizatorii că vorbesc cu noi în diferite forme, pentru că ne ajută să știm de unde plecăm. Însă nu avem de oferit nimic la reducere.

Suntem conștienți că generăm o parte din amprenta noastră de carbon în mediul digital chiar și acum, când scriem, publicăm și afișăm acest articol. Ne asumăm aceste gesturi- milităm pentru o cauză bună.

Conform studiilor recente, utilizatorii de internet din România devin tot mai conștienți de problemele pe care mediul înconjurător le are și aplică sau își propun să aplice o sumă de acțiuni cu impact pozitiv. 59% spun că reduc deșeurile din alimente (deci își propun să cumpere mai puțin și să arunce mai puțin), 56% vor să reducă folosirea plasticului, 52% reciclează plasticul sau cumpără produse din plastic reciclat (sursa: Global Web Index 2022, utilizatori de internet cu vârste între 16 și 64 de ani).

Cu toate acestea, în top 10 acțiuni nu există nicio acțiune legată de comportamentul în mediul digital.

La nivel global, consumul de internet generează anual aproximativ 1.6 milioane de tone de emisii de carbon, iar gesturile noastre din mediul digital (social media, email-uri, videoconferințe, streaming etc.) contribuie la producerea acestora.

Dacă am traduce acțiunile digitale în impact offline asupra planetei, am înțelege imediat că fiecare mică acțiune a noastră contează. Fiecare gest e ușor de ignorat, dar și ușor de făcut. Gest cu gest, se acumulează o responsabilitate colectivă imensă.

Dacă și tu:

  • ții camera video pornită în conferințe;
  • stai multe minute zilnic pe social media;
  • pornești video-urile la rezoluție HD;
  • folosești mai des search-ul decât bookmarks pentru a accesa un website;
  • ții multe tab-uri deschise în browser (pe unele chiar le uiți deschise);
  • trimiți email-uri cu atașamente mari sau către mai mulți destinatari decât este necesar;
  • nu știi de unde se activează „dark mode” în browser

atunci înseamnă că te vor interesa informațiile de mai jos atunci când vei înțelege cu adevărat impactul acestor acțiuni. Sau că vei ajunge si tu la concluzia că fiecare dintre acestea nu presupune un efort ieșit din comun, dar poate deveni un obicei bun când te așezi în fața calculatorului sau navighezi de pe telefonul mobil.

Știai că: 

  • dacă 1 milion de utilizatori ar opri camerele video în timpul conferințelor, ar reduce emisiile echivalente cu alimentarea unui oraș de 36 de mii de locuitori într-o lună? (exemplu- Mangalia);
  • 75 de emailuri trimise pe zi poluează cât o mașină pe distanța de un kilometru? Dacă am reduce numărul acestora chiar și cu jumătate, printr-o simplă re-evaluare a numărului de persoane care sunt la CC și BCC, am emite. mai puțin carbon? Cât- cam echivalentul a 120 de kilometri parcurși cu autoturismul.
  • fiecare căutare pe net generează 0.8g CO2? Dacă 11,3 milioane de utilizatori ar folosi bookmarks (adică aproape toți cetățenii cu acces la internet din România), s-ar reduce consumul de dioxid de carbon cu echivalentul a 7.800 km parcurși cu autoturismul (echivalentul distanței București- New York).
  • Dacă fiecare am petrece cu 5 minute mai puțin pe rețelele de socializare, am economisi echivalentul a 30 de pungi de plastic?

Responsabilitatea cea mai mare aparține însă celor care fac accesibil consumul sau care îl facilitează.

La nivel global, sustenabilitatea și progresele pentru un impact tot mai redus asupra mediului se obține prin tehnologii tot mai complexe, care avansează de la un an la altul. Acestea vizează în primul rând să optimizeze utilizarea resurselor. Business-urile fac treptat schimbări în sistemele existente. Iată câteva exemple ușor de înțeles pentru oricine:

  • serverele sunt optimizate energetic;
  • este tot mai promovat și utilizat modul dark (dark mode) la calculatoare și telefoanele mobile, pentru a economisi energie. De altfel, dark mode a devenit unul dintre trendurile de UX design, începând cu 2021;
  • sistemele de plată, de facturare, de activare - inclusiv a abonamentelor- sunt realizabile 100% digital.

Astfel de demersuri sunt făcute YOXO atât prin reducerea propriului consum în procesele de operare a business-ului, (YOXO este un produs sustainable by design), cât și în comunicarea publică. Campania „Împreună facem digitalul mai ECO”, este adresată direct consumatorilor.

„Prin proiectul eco, la YOXO ne dorim să atragem atenția asupra poluării generate de acțiunile digitale, dar și să oferim concret sfaturi care să ne ajute să fim mai eco în digital. Platforma eco YOXO, pe lângă sfaturi și informații, are la bază și o extensie Chrome care e menită să ajute utilizatorii de internet să conștientizeze mai mult ce acțiuni eco-friendly fac și să măsoare impactul acestora asupra mediului. YOXO este deja sustenabil prin design, fiind 100% un produs digital, fără consum de hârtie și plastic, iar în funcție de device, cartela SIM poate fi virtuală (eSIM), în timp ce cartela fizică este ambalată în materiale reciclate. Mai mult decât atât, am instalat pe website-ul YOXO un buton dark mode, ce poate fi activat ușor trecând site-ul în background închis, acțiune ce poate salva emisiile de dioxid de carbon. Începând din luna iunie, clienții YOXO pot cumpăra direct din aplicație telefoane recondiționate, contribuind astfel la un stil de viață mai sustenabil”, spune Denisa Spînu, Digital Media Manager, YOXO.

Campania „Împreună facem digitalul mai ECO”, prezintă o serie de inițiative menite să crească gradul de conștientizare și de educare în ceea ce privește acțiunile din mediul digital, dar și să furnizeze soluții concrete pentru a reduce amprenta digitală de carbon.

Începând de la jumătatea lunii iunie, platforma habits.republica.ro a pus la dispoziția cititorilor un buton care le permite să consume articolele preferate cu ecranul pe modul întunecat. Implementarea acestei funcționalități este o etapă din proiectul editorial realizat împreună cu partenerii de la YOXO.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • În medie, o persoană adultă, cu activitate medie, produce prin expiratie aproximativ 0.87 kg de CO2 pe zi . Tot în medie şi tot într-o zi, întreaga populaţie a planetei eliberează în atmosferă 6.2 milioane de tone de amestec CO2. Într-un an, simpla existenţă a bipezilor grijulii ai planetei îmbogăţeşte atmosfera cu aproximativ 2263 milioane de tone CO2.

    Contribuţia activităţii internauţilor neglijenţi care hoinăresc pe internet, cu sau fără treabă, reprezintă cam 0.0007% din cantitatea de mai sus.

    În timpul unui act sexual cantitatea expirată de bioxid de carbon creşte cu aproape 30%. Ca urmare, fiecare persoană activă sexual contribuie suplimentar cu ~12 kg CO2/an , adică aproximativ 36 milioane de tone. Aceste tone de emoţie expirată (!) reprezintă 1.5% din cele 2263 milioane de tone de CO2, adică o cantitate de peste douăzeci de ori mai mare decât cea generată de internauţi.
    Cu toate acestea, în top 10 acțiuni nu există nicio acțiune legată de comportamentul în dormitor!

    Dacă am renunţa cu toţii la 10 respiraţii pe zi, la măcar trei acte sexuale pe lună, la a ţine discursuri tembele, la pălăvrăgeala de la cozi, la respiraţia rapidă pricinuita de emoţii, la media distribuită prin internet, la vizionarea filmelor, la telefoanele celulare, dacă mortalitatea ar fi mai mare, atunci da, am putea salva planeta! Cea mai potrivită ar fi o extincţie în masă, gura de aer curat pentru întreaga planetă.

    Oameni buni, pericolul care ne paşte nu e reprezentat nici de războiul din Ucraina, nici de internauti, ci de rata analfabetismului, a învăţământului pe ducă şi a tentatiilor de a deveni ridicoli. Cu orice preţ!
    • Like 3


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult