Sari la continut
Comunicare

Butonul magic și câteva cifre care surprind: Dacă 11,3 milioane de utilizatori și-ar salva site-urile preferate în bookmarks, aceștia ar reduce emisiile de carbon cu echivalentul unui drum de la București la New York, cu mașina

Buton dark mode Republica

Cinci ore pe zi, atât petrece un român în fața televizorului. Consumul crește pe măsură ce vârsta privitorului este mai înaintată.

Șase ore pe zi - este timpul unui tânăr din România pe rețelele de socializare. Cei între 18 și 24 de ani urmăresc programele preferate la televizor maximum două ore și jumătate pe zi, dar stau cu mult mai mult pe social media.

8 din 10 utilizatori de internet din România au cont pe Facebook (Meta), 32% folosesc Instagram, 13% Snapchat, 12% Pinterest, 10% LinkedIn, 8% Twitter și 36% altele - cifrele fac parte dintr-un studiu realizat de Group M în decembrie 2021, citat de culturaladubă.ro.

Tot mai multe voci militează pentru un consum responsabil de apă și combustibili, dar și despre reducerea fenomenului de food waste. Se discută despre eco gesturi - mici lucruri pe care fiecare dintre noi le putem face zilnic, transformându-le în obiceiuri bune, parte a rutinei zilnice. 

Este recomandat să schimbăm electrocasnicele vechi cu unele încadrate într-o clasă superioară, e bine să utilizăm becuri ecologice și să scoatem device-urile din priză când nu le folosim, pentru că acestea consumă curent și în stand-by.

Dar dacă obișnuim să petrecem cel puțin un sfert de zi în mediul virtual, cât de conștienți suntem de amprenta de carbon pe care o generăm prin internet?

Începând de la jumătatea lunii iunie, platforma habits.republica.ro a pus la dispoziția cititorilor un buton care le permite să consume articolele preferate cu ecranul pe modul întunecat. Implementarea acestei funcționalități este o etapă din proiectul editorial realizat împreună cu partenerii de la YOXO.

Realizat la sugestia YOXO, primul abonament de mobil 100% digital, administrat în întregime dintr-o aplicație mobilă, butonul dark mode vă însoțește peste tot în platformă, atât pe desktop, cât și pe mobil. Vă recomandăm să-l utilizați. Un alt efect pozitiv al folosirii modului dark pe dispozitivele electronice este protejarea ochilor.

Sub sloganul „Împreună facem digitalul mai ECO”, YOXO lansează o serie de inițiative care sunt gândite să crească gradul de conștientizare și de educație în ceea ce privește acțiunile noastre din mediul digital. 

Cele mai de impact obiceiuri bune asupra mediului, atunci când petrecem timp pe internet

Urmărirea serialului preferat la calitate 4k, sutele de minute de pe social media, încărcarea fotografiilor de mari dimensiuni sau trimiterea lor pe aplicațiile de comunicare instant, utilizarea camerelor video în timpul videoconferințelor, atașarea unor fișiere mari la emailuri- toate acestea - și nu numai- produc cantități mari de dioxid de carbon, pentru că folosesc multă infrastructură tehnologică.

72% dintre românii cu acces la internet îl folosesc pentru a căuta informații pe Google/Bing, 63% pentru a citi știri, 55% pentru emailuri, 43% pentru a uploada poze / video, 43% pentru a căuta informații despre produse și servicii, 40% pentru mica publicitate, 40% pentru a citi bloguri și 31% pentru a juca jocuri online, spune studiul citat anterior.

Dumneavoastră cum accesați website-ul preferat? Când tastați numele pe motoarele de căutare, efortul făcut de infrastructură pentru a-l găsi produce 0,8 grame de carbon. Dacă 11,3 milioane de utilizatori și-ar salva site-urile preferate în bookmarks, aceștia ar reduce emisiile de carbon cu echivalentul unui drum de la București la New York, cu mașina.

Studiile spun că 5 minute petrecute pe rețelele de socializare produc 1,76 grame de dioxid de carbon. Cele 5 minute pe care putem să alegem să le petrecem cu cei dragi, făcând mișcare, dansând sau citind echivalează cu o pungă de plastic produsă mai puțin.

La nivel individual, vorbim despre grame de dioxid de carbon produse. Cifrele capătă multe zerouri atunci când ne gândim că 4 miliarde de oameni utilizează activ internetul în fiecare zi. Tot ce fac ei produce 1,6 miliarde de tone de gaze cu efect de seră anual.

Setările ecranului pot pune în pericol bateria sau îi pot prelungi viața. O luminozitate prea puternică, intervalul mare de timp pentru funcția auto-lock și prea multe notificări de la prea multe aplicații, acestea sunt printre setările cu cel mai mare impact asupra acumulatorilor.

Un apel audio are un impact de 25 de ori mai mic asupra mediului decât unul video. Închiderea camerelor video în timpul call-urilor reduce cu 96% emisiile de carbon. Dacă un milion dintre noi am închide camerele, am economisi resurse echivalente cu alimentarea unui oraș de mărimea Mangaliei într-o lună.

75 de emailuri trimise echivalează cu un kilometru de autostradă parcurs în mașină.

Telefoanele conțin materiale ce pot fi refolosite, cum sunt aurul, cuprul, argintul și nu numai. În 2021, au fost înregistrate 57,4 milioane de tone de deșeuri electronice, depășind Marele Zid Chinezesc. Într-un milion de telefoane sunt 24 de kilograme de aur, 16 mii de kilograme de cupru și 350 de kilograme de argint.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Problemele ecologice ale Terrei sunt în general reale. Pe termen LUNG merită toată atenția. Dar când văd propaganda asta disperat-extremistă în favoarea întoarcerii lumii cu susul în jos sub pretexte ecologice PUERILE sau prostești, mă ia cu nervi.
    Studiile la care fece referire autorul (presupunând că sunt reale) din punctul meu de vedere sunt oricum distorsionate politic, deci nu pot fi decât obiect de propagandă. Că acum trăim în plină propagandă a ”sustenabilității”. Ar trebui cică să fim mereu îngrijorați de cât carbon emitem orice am face: de la trage un vânt, până la a da un click. Tare aș vrea să știu în ce constă așa numitul ”efort” al infrastructurii de telecomunicații pentru a face transferul unei cantități de date, așa cum este acest lucru adus în discuție în articol. Se iau toate aspectele în considerare (baterii, echipamente electronice, personal de mentenanță etc) sau e vorba doar de curentul consumat? Iar dacă e vorba doar de curent, cum de în cazul mașinilor electrice e de bine iar în alte cazuri, ca aici, e de rău. Eu cred că în zilelele noastre problemele ecologice încă nu sunt așa presante cum se prezintă, dar pur și simplu e o modă apărută: specialiști, comentatori, propagandiști etc care mai de care se rup în figuri mai cu talent pentru niște PSEUDO-PROBLEME ecologice. Suntem în plină criză economică, care NU este din cauze climatice, ci din alte cauze. Una este, desigur, războiul ruso-ucrainean. Dar criza energetică, criza semiconductoarelor, criza transporturilor, INFLAȚIA, apăruseră deja dinainte de război. A da toată vina numai pe război (sau pe încălzirea globală) e doar o fentă politică. Se preconizează într-adevăr ACUM foamete pe glob, dar nici aceasta nu e din cauze climatice. Din cauze climatice S-AR PUTEA să existe ÎN VIITORUL ÎNDEPĂRTAT și foamete, dacă nu luăm măsuri din timp, dar foametea ce se prefigurează în scurt timp n-are nicio treaba cu carbonul și încălzirea globală. Are treabă cu războiul care stopează producția agricolă și comerțul și mai are treabă cu inflația, recesiunea economică și în general toate distorsiunile economice. Și mai are treabă și cu SPECULA, adică lăcomia extremă a actorilor economici care profită de situația tulbure în care ne afundăm tot mai mult.
    În condițiile de mai sus, de criză economică globală profundă, a continua cu propaganda oligofreno-ecologistă mi se pare totuna cu a fi îndemnați, când mergem pe jos prin deșert la 50 grade Celsius, fără apă și fără protecție solară, să fim îmbrăcați la costum, să ne potrivim nodul la cravată și să nu avem voie nici măcar să-l lărgim. E absolut aberant.
    Fraților, hai să rezolvăm întâi cu pacea în Europa, apoi să redresăm și să stabilizăm economia, apoi să începem să rezolvăm problemele și inegalitățile sociale, crizele morale și ABIA APOI, când toată societatea e funcțională și stabilă, să ne gândim în perspectivă la emisiile de carbon și problemele ecologice. Dar să luăm măsuri GRADUAL, ca să rămânem stabili și să nu intrăm iar în haos, că nu folosește la nimic. Iată și o idee PRO-ECOLOGISTĂ: decât să-i chinuim pe oamenii obișnuiți cu tot felul de suplicii tembele pro-sustenabilitate, mai bine să gândim o politică DEMOGRAFICĂ pe termen mediu, în sensul REDUCERII populației: prin metode naturale, desigur, adică să descurajăm nașterile prea numeroase și să acționăm astfel pentru un spor natural negativ. Un număr mai mic de oameni pe planetă ar putea lua măsuri eficiente ecologic mult mai ușor de suportat și care nu ar distruge civilizația așa cum riscăm acum.
    În final readuc în atenție o idee parșiv-manipulatoare din articol: ”Dacă 11,3 milioane de utilizatori și-ar salva site-urile preferate în bookmarks, aceștia ar reduce emisiile de carbon cu echivalentul unui drum de la București la New York, cu mașina.” Atenție mare: acțiunea asta a 11,3 MILIOANE de oameni ar însemna doar UN (unul singur) drum cu mașina. Chiar dacă ar fi așa (deși nu cred) se vede clar efectul INSIGNIFIANT asupra mediului, care e semnificativ doar pentru mințile înfierbântate ale apostolilor ecologiști extremiști. Ce mai contează că războiul din Ucraina are o amprentă de carbon de cred că nici nu ne putem imagina amploarea ei! Ce contează că toxinele emanate de bombardamente, incendii, dar și de mașinăriile de război (tancuri, lansatoare, transportoare) sunt uriașe! Sau că se răscolesc brazdele raadioactive de la Cernobîl, sau că se preconizează chiar lovituri nucleare tactice! Dar în plus, ce mai contează că în Africa și Asia nu se face niciun efort real în domeniul ecologic și doar trăim cu toții pe ACEEAȘI planetă! NU contează nimic din toate astea contează doar ca noi, europenii să avem ochelari de cal. Lumea e în degringoladă economico-socială, iar pacea deja e o aspirațe, dar pentru noi contează că vaca face pârț și noi dăm clickuri prea multe și stăm cu luminozitatea mare la monitor. Dacă înainte de pandemie, război și criză mai erau oarecum de înțeles ruperi în figuri din astea pe pretexte mărunte, acum e chiar RIDICOL și ABERANT să se continue propaganda asta PARALELĂ CU REALITATEA în același stil ca în vremurile bune și fericite. Știu că trebuie să aibă activitate și rubrica ”Habits...”, dar eu zic să o lăsați mai moale cu aceste ”bad habits”, că vă faceți de râs.
    • Like 4
    • @ Dan Cojocaru
      Ti-am dat like , dar termenul de comparatie "autistă" nu mi-a cazut bine , avand in vedere ca am un copil cu autism . Nu cred ca cuvantul autist poate fi folosit ca termen pentru a descrie ceva.
      • Like 0
    • @ Natalia Todorov
      Îmi cer scuze pentru strângerea de inimă pe care v-am provocat-o FĂRĂ INTENȚIE, doar din motive de.... exprimare mai plastică. Și ca să-mi demonstrez buna credință și empatia, am editat deja textul și am înlocuit cuvântul nepotrivit cu expresia ”paralelă cu realitatea”. Haideți să ne facem că acel cuvânt nu a existat. Doamne ajută nouă tuturor!
      • Like 3
  • Unii se pierd in amanunte. Ca sa duc discutia in absurd ii recomand autorului sa nu mai faca sex recreational ci doar in scopul de reproducere , astfel ar produce CO2 mai putin. Nu stiu de ce se vrea sa se induca conceptul ca , cosumatorul final ar fi raspunzator pentru poluare. De exemplu in Germania se aduna gunoiul frumos pe sortimente , pentru reciclare, iar apoi citesti studii ca defapt gunoiul este "exportat" in tari din lumea a 3a( inclusiv Romania), si doar un procentaj infim este in realitate reciclat. Eu ma intreb cat CO2 produc avioanele de lupta. La un consum mediu de 10.000 de litri pe ora. Pai 10.000 poate consum eu intr-o viata , dar apoi citesc articole precum cel de acum in care mi se atrage atentia sa fiu mai atent cu trimiterea e-mailurilor. Cat CO2 se produce pentru topirea otelului necesar construirii unui portavion. Poate autorul poate face conversia si calcula in emailuri. Cate resurse se consuma cand un multimilionar face o vacanta in spatiu? Ar fi frumos sa fim mai cumpatati . Dar daca protestam impotriva politicii de consumerism care o promoveaza toate statele , esti catalogat ca anarhist si ca atentezi la bunastarea natiei iar pe cealalta parte suntem tot noi acuzati ( micii consumatori) ca am avea un impact nociv asupra mediului , ironic fiind ca tot statul este cel care finanteaza majoritatea studilor. Culmea ipocriziei a fost cand onorabila presedinta Ursula von der Leyen , critica europeanul de rand cat de iresponsabil ii cu resursele planetei , iar apoi a luat jetul personal sa zboare de la Viena la Bratislava , adica 70km.( 2 ore cu bicicleta).
    • Like 4


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult